Intervalele de timp neobisnuit de calde sau de reci din istoria pre-industriala a Pamantului au fost puse sub lupa de catre o echipa de savanti de la o universitate americana. In urma studiului, ei au aflat ca acestea sunt direct legate de modul in care oceanele raspund la schimbarile de temperatura.
Cercetatorii s-au concentrat mai ales pe analizarea schimbarilor petrecute in intervalele de timp cunoscute sub numele de "Mica epoca glaciara" si "Perioada Medievala Calda". In raportul activitatilor acestora, publicat in revista Science, este metionat faptul ca aceste anomalii ale climatului Terrei au fost cel mai probabil cauzate de El Nino si de Oscilatia Nord Atlantica. Acestia cred cu tarie ca studierea trecutului ar putea contribui considerabil la imbunatatirea climei din prezent.
"Am reconstruit tiparul temepraturii la suprafata Pamantului in cele doua intervale mai sus mentionate", a explicat profesorul Michael Mann (foto) de la Universtatea de Stat Pennsylvania din SUA, conducatorul studiului. El si colegii sai au analizat nici mai mult nici mai putin de 1500 de ani din climatul Terrei – adunand, printre altele, indicii din studierea inelelor copacilor si coralilor.
Acestea pot fi folosite pentru deslusirea misterelor a sute de ani de schimbari climatice. Dupa cum a spus si Mann, informatiile obtinute au ajutat echipa sa estimeze cum si in ce masura factorii naturali, inclusiv eruptiile vulcanice si schimbarile activitatii Soarelui, au alterat climatul din trecutul planetei noastre.
"Iar apoi, am transpus aceste estimari rezultate in modele climatice", a declarat profesorul pentru BBC News. Factorii naturali au alterat semnificativ temperatura de la suprafata Pamantului, declansand mecanisme de autoreglare ale planetei precum El Nino si Oscilatia Nord Atlantica (NOA). In concluzie, acestea au determinat tiparele regionale ale climei, asociate Perioadei Medievale Calde si a Micii Epoci Glaciare.
"El Nino si NOA sunt tipare dinamice care pot duce la schimbari in ceea ce priveste activitatile ploilor torentiale – si, totodata, perioadele de seceta aparent inexplicabile – si care pot influenta activitatea uraganelor", a explicat pe intelesul tuturor profesorul. "Acestea fac o redistribuire a caldurii de-a lungul Pamantului, ducand la incalziri neobisnuite intr-o anumita regiune a planetei si raciri semnificative intr-o alta".
Mecanisme de autoreglare
In trecutul indepartat, asupra climatului Terrei nu actionau decat factorii naturali, factorii externi precum poluarea neexistand pe atunci. De aceea, mecanismul de autoreglare din acea perioada, cunoscut sub denumirea de "fenomenul La Nina", reactiona total diferit, reusind cu succes sa scada temperatura de la suprafata scoartei terestre, pastrand, astfel, o clima constanta.
La Nina ar putea fi considerat drept reversul lui El Nino – un fel de "faza mai rece" a acestuia. Climatul de tipul "El Nina" provoaca temperaturi ceva mai scazute decat in mod normal in estul si tropicul central al Pacificului si conditii climatice mai uscate decat cele obisnuite in sud-vestul desertic al Statelor Unite".
Din nefericire, concluzia Comitetului Interguvernamental pentru Schimbari Climatice (IPCC) este ca, in fata incalzirii globale tot mai acute, Pamantul va raspunde in stilul El Nino, incalzind si mai mult planeta. Cu toate acestea, raspunsul Terrei in ceea ce priveste efectul de sera produs de emiterea de gaze ar putea fi ceva mai complex decat o obisnuita crestere a temperaturii.
"Acest studiu ne ajuta sa obtinem un punct de vedere propriu, independent de cele spuse pana in prezent legat de acest controversat subiect", isi continua Mann discursul. "Mai exista subpuncte asupra carora nu am cazut inca de acord, recunosc. Cele mai bune indicii le putem extrage cercetand in continuare si indeaproape trecutul indepartat al Pamantului si reactia acestuia in fata schimbarilor majore ale climei".
