Puțini știu că banalii și nesuferiții sâmburi, pe care îi aruncăm cât colo când dăm de ei în mijlocul unui fruct, au calități curative nebănuite. Unul singur conține o energie embrionară și o dotare biochimică capabilă să dezvolte un copac înalt de zece metri. Dacă îngropăm o nucă în pământ, peste câtva timp din ea va ieși un pom care trăiește ani buni. Semn că miezul unei micuțe nuci înmagazinează o forță vitală uriașă.
Vitaminele ascunse în semințe
„Medic de profesie, George Theodoru mănâncă sâmburi de când se știe. Nuci, alune, sâmburi de măr, de caise sau de piersici. Fiecare are ceva bun în el. A început să experimenteze această metodă inedită cu mulți ani în urmă și, la peste 80 de ani ai săi, are putere de muncă, vigoare, scrie, pictează, sculptează, conduce mașina și e sănătos tun. Descoperirea sa poate să nu pară senzațională unora. Totuși, rezultatele obținute de domnia sa prin tratamentul cu sâmburi ne îndreptățesc să recomandăm acest leac eficace simplu, și ieftin. „Eu o numesc nucleoterapie. Sâmburele este nucleul fructului, forța lui. Fiind doctor în medicină, e normal să mă preocupe vindecarea oamenilor bolnavi și a copiilor, mărturisește George Theodoru. M-am gândit că acești sâmburi au calități deosebite și că acestea trebuie valorificate. Am publicat o sută cinzeci de articole pe tema asta, dar nu am făcut tămbălău și propagandă, nu m-am lăudat încoace și-n colo. Sâmburii conțin oligoelemente și macroelemente, grăsimi și proteine utile sănătății. Au fier, sodiu, potasiu, mangan, zinc, calciu, toate vitaminele posibile, variind de la sâmbure la sâmbure. În afară de acestea, într-un sâmbure se mai găsește elementul de bază al cromozomilor care asigură creșterea pe specie.”
Experimentul „sâmburele”
În anul 1949, George Theodoru se afla la Bușteni ca medic pediatru într-o tabără de copii. El a început un experiment care oricum nu putea să dăuneze cuiva. I-a rugat pe copii să nu arunce sâmburii fructelor de la desert. Astfel, în afară de mere și de caise, cei mici au mâncat și sâmburii lor. Când au plecat din tabără spre casele lor, toți copiii arătau mai bine, erau rumeni în obraz și cu câteva kilograme în plus. Acest experiment l-a determinat pe medic să cerceteze amănunțit fenomenul, ani de-a rândul. Din tratatele de botanică franțuzești, românești sau englezești, a extras date științifice despre toți sâmburii pe care-i poate avea un om la îndemână pe teritoriul țării noastre. Medicul George Theodoru a tratat de-a lungul timpului și cu ajutorul miezului de sâmbure boli ale aparatului respirator, enterocolite, rahitism, anemii, anorexii, distrofii, diabet, acneea juvenilă sau obezitatea.
Miezul de nucă prelungește viața
Cu ani în urmă, mai multe rude apropiate ale doctorului George Theodoru au murit de cancer. Când bunicul lui s-a îmbolnăvit, medicul i-a spart câțiva sâmburi de caisă și de măr și i-a dat să-i mănânce. Bătrânul s-a simțit mai întremat. Urmând această terapie, pe lângă medicamentele clasice, viața lui a mai durat câțiva ani. Scriitorul Mihai Sevastos, unchiul medicului, a suferit de cancer gastric. Specialiștii oncologi i-au mai dat de trăit doi ani, dar miezul de nucă prescris de nepotul lui i-a prelungit viața cu câțiva ani buni. George Theodoru este convins că datorită proprietăților benefice ale sâmburilor. Terapia este folosită ca o completare la medicina alopată. Există boli care se vindecă mai repede și mai bine, dacă pacientul mănâncă miez de sâmbure în timpul unui tratament obișnuit cu medicamente. De exemplu, nuca este bună pentru bolnavii de ateroscleroză, diabet zaharat sau rahitism. Miezul conține vitamine, proteine și o forță vitală care mărește imunitatea suferinzilor.
Citeste mai mult pe puterea.ro
