Umanitatea a trecut de punctul critic în care ar fi putut opri schimbările climatice, arată un studiu nou. Chiar dacă emisiile de gaze cu efect de seră vor fi reduse la zero, temperaturile ar putea continua să crească multe secole după aceea, mai zic autorii. Totuși, mai mulți experți s-au pronunțat sceptici în legătură cu modelul de analiză folosit în studiu.
„Lumea a trecut deja de un punct de unde nu se mai poate întoarce, privind încălzirea globală”, relatează autorii studiului publicat în revista britanică Scientific Reports. Singurul mod de a opri încălzirea, spun ei, este „extragerea unei cantități enorme de dioxid de carbon din atmosferă”.
Oamenii de știință au creat modele ale efectelor reducerilor emisiilor de gaze cu efect de seră asupra schimbărilor climatice ale Pământului de la 1850 la 2500 și au creat proiecții ale temperaturii globale și ale creșterii nivelului mării.
„Potrivit modelelor noastre, omenirea este dincolo de punctul critic atunci când vine vorba de oprirea topirii permafrostului folosind reducerile de gaze cu efect de seră ca instrument unic”, autorul principal Jorgen Randers, profesor emerit de strategie climatică la BI Norwegian Business School, a declarat pentru AFP, citat de USA Today.
Studiul prevede că până în anul 2500, temperaturile planetei vor fi cu aproximativ 3 grade Celsius mai calde decât în 1850, iar nivelul mării va fi cu aproximativ 3 metri mai înalt.
„Dacă vrem să oprim acest proces de topire, trebuie să facem ceva suplimentar – de exemplu, să absorbim dioxidul de carbon din atmosferă, să-l depozităm sub pământ și să facem suprafața Pământului mai luminoasă”, a spus Randers.
Pentru a preveni creșterea temperaturii globale și a nivelului mării după încetarea emisiilor de gaze cu efect de seră și pentru a limita efectele potențial catastrofale asupra ecosistemelor Pământului și a societății umane, cel puțin 33 de gigatone de dioxid de carbon ar trebui să fie îndepărtate din atmosferă în fiecare an începând cu 2020, prin metode de captare și stocare a carbonului, conform autorilor.
Totuși, alți experți s-au pronunțat sceptici cu privire la modelul computerizat utilizat în studiu.
„Modelul climatic pe care l-au folosit este de complexitate foarte scăzută. Nu reprezintă în mod realist tipare de circulație din atmosferă, cum ar fi circulația oceanelor etc. Deși astfel de modele pot fi utile pentru inferențe conceptuale, predicțiile lor trebuie luate cu mare scepticism. Modele climatice mult mai realiste care rezolvă dinamica la scară largă a oceanului, a atmosferei și a ciclului carbonului, nu produc schimbări dramatice pe care autorii le susțin în baza modelului lor foarte simplificat”, a avertizat meteorologul Universității Penn State, Michael Mann.
„Ce face studiul este să atragă atenția asupra faptului că reducerea emisiilor de carbon la zero până în 2050 este doar începutul acțiunilor noastre pentru a gestiona schimbările climatice”, a declarat Mark Maslin, profesor de climatologie la Universitatea College din Londra.
Citește și:
4 schimbări climatice cu care ne confruntăm în 2020 și impactul lor în business
Comitetul pentru Schimbări Climatice al Marii Britanii recomandă emisii zero net până în 2050
