Telegraful de Prahova: Gunoiul, afacere de zeci de milioane de euro

Master-planul de gestionare a deseurilor elaborat de Consiliul Judetean Prahova are cateva neconcordante incredibile, culminand cu un proiect de a construi o rampa cu peste 20 de milioane de euro, in timp ce pentru ecologizarea vechilor gropi de gunoi sunt alocate sume mult mai mici.

Doua probleme de mediu sunt la ordinea zilei in judetul Prahova: termenul de 16 iulie impus de Uniunea Europeana pentru inchiderea tuturor gropilor de gunoi neconforme si master-planul pentru gestionarea deseurilor, elaborat de Consiliul Judetean. Daca master-planul poate atrage finantare de la Uniunea Europeana, nerespectarea termenului pentru ecologizare se poate lasa cu amenzi usturatoare. Practic, primariile au avut obligatia sa nu mai permita depozitarea gunoaielor in locuri nepermise si sa astupe cu pamant gropile de gunoi neconforme. N-a fost insa atat de usor pe cat pare, iar la inceputul lunii inca erau 31 de gropi neconforme.

Pana ieri, cand a fost termenul limita, primarii au fost intr-o cursa contra-cronometru, ei raportand inchiderea cu succes a vechilor gropi de gunoi, lucru verificat in aceste zile de comisarii Garzii de Mediu. Daca inchiderea a fost grea, urmatorul termen-limita impus de Uniunea Europeana, redarea gropilor in circuitul agricol pana in 2010, se anunta si mai greu de respectat.

“Prioritatea Garzii de Mediu este termenul-limita privind reabilitarea gropilor neconforme rurale. Reabilitarea presupune eliminarea deseurilor sau tasarea lor, acoperirea cu pamant si introducerea terenului in circuitul natural. Statul roman poate primi sanctiuni din partea UE, este vorba de acea clauza de infringement, plus penalitati care se ridica la 200.000 de euro pe fiecare zi de intarziere, din cauza neimplicarii autoritatilor locale“, ne-a declarat comisarul sef al Garzii de Mediu Prahova, Stefan Popescu.

Care e prioritatea?

Recent, Consiliul Judetean a elaborat un plan de mediu pe termen lung, denumit, pompos, master-planul judetean pentru gestionarea deseurilor 2008-2038. Proiectul poate atrage o finantare de la Uniunea Europeana de pana la 36 de milioane de euro. Desi sunt bani prevazuti si pentru ecologizarea vechilor gropi de gunoi care nu respecta standardele UE, “grosul“ este alocat pentru intretinerea rampelor ecologice.

Fiind administrata de o firma privata, rampa de la Boldesti-Scaeni, cea mai mare din judet, beneficiaza de foarte putin spatiu in acest plan.
Mult mai multa atentie a primit rampa de la Valenii de Munte, administrata de Termoelectrica, societate a Consiliului Judetean. Tot printre prioritati se afla si deschiderea unei noi rampe, la granita dintre comunele Floresti si Aricestii Rahtivani. Declaratiile in acest sens sunt contradictorii.

“In conditiile in care la Valenii de Munte se vor depozita putine deseuri, ne mai trebuie o rampa de stat, pentru ca la Boldesti e operator privat“, sustine Mircea Cosma, presedintele CJ Prahova. Doar ca, potrivit master-planului, construirea unei noi rampe, pe 20 de hectare, la granita dintre comunele Floresti si Aricestii Rahtivani, va costa, pana in 2013, peste 7 milioane de euro, suma putand sa urce, pana in 2038, la peste 20 de milioane de euro, din fonduri europene.

Aici sunt asteptate, din estimarile firmei care a realizat master-planul judetean, 218 mii de tone anual. Comparativ, va spunem ca la Boldesti ajunge o cantitate cu aproape 40% mai mica, in conditiile in care la aceasta rampa privata sunt depozitate gunoaiele din aproape toate localitatile prahovene. Si atunci, de unde mai ajung la Floresti 218.000 de tone anual, asa cum prevede master-planul?

Din rau in mai rau

In timp ce la noua rampa care urmeaza sa fie construita cu o suma de proportii este asteptata o cantitate foarte mare de deseuri, la rampa existenta de la Valeni, datele din master-plan sunt total opuse. Potrivit informatiilor de aici, rampa de la Valeni, in urma extinderii, va ramane deschisa pana in 2038… cu o singura conditie, aici sa fie depozitate anual, in medie, putin peste 2.100 de tone de deseuri. Ceea ce inseamna ca, pe zi, ar veni o medie de 6,8 tone, adica mai putin de un camion zilnic. Chiar si cu deschiderea statiei de sortare, e greu de crezut ca aceste cifre vor fi respectate, in conditiile in care, din informatiile noastre, un singur operator de salubritate aduce la Valeni peste 2.000 de tone, insa nu pe an, ci pe luna… Mai mult, media anuala de depozitare in ultimii trei ani, potrivit datelor de la Consiliul Judetean, sare de 30.000 de tone pe an. Oare o scadere drastica a cantitatii de deseuri depozitate nu va duce la o marire a tarifelor?

“Rampa este una cu selectare si din total deseuri care ajung la Valeni, 20% se depoziteaza, restul primind utilizare. Aici vorbim de pet-uri, hartie, rumegusul care se bricheteaza, procedura pe care o vom impune la toate rampele. Rampa de la Floresti va permite judetului sa nu aiba probleme de depozitare pana in 2038“, sustine Mircea Cosma, presedintele CJ. Tinem sa-i amintim ca 2.100 de tone, media estimata in master-plan, nu reprezinta 20% din cantitatea depozitata anual. “Daca nu mai depozitam in rampa, rezistam pana in 2038. In conditiile actuale, sa speram 4-5 ani… este un termen optimist. De aceea cred ca si CJ si-a luat aceasta marja, sa mai creeze o rampa“, este de parere si Stefan Popescu.

Se poate mult mai ieftin!

Ce inseamna 7 milioane de euro pentru o rampa ecologica? Spre exemplu, la Boldesti, deschiderea unei noi celule a costat mult mai putin. “Sapte milioane de euro este o suma foarte mare. Spre exemplu, societatea noastra a investit 500.000 de euro pentru o noua celula de depozitare.. In aceasta suma se inteleg absolut toate cheltuielile, iar celula a fost facuta respectand standardele europene in materie la cel mai inalt nivel. Nu inteleg de ce rampa noastra este ignorata de Consiliul Judetean. Oricum noi avem capacitate de extindere, in opt ani am ajuns abia la aproximativ 40% si vom avea portile deschise ani in sir de-acum incolo, mai ales ca, fiind o societate privata, nu ne permitem sa refuzam operatorii de salubritate care vin sa depoziteze aici“, ne-a declarat si Felix Prisacariu, directorul Rampei Ecologice.

spot_img

Newsletter-ul de mediu

Ultimele știri