Provocările sistemului de reciclare – despre colectare

România se confruntă cu o presiune semnificativă din partea Uniunii Europene pentru îmbunătățirea gestionării deșeurilor și respectarea obligațiilor legale stabilite prin Directiva-cadru 2008/98/CE

Conform legislației europene, țara noastră trebuie să asigure reciclarea a minimum 55% din greutatea totală a materialelor de ambalaj, cu obiective minime pentru fiecare tip de material: 60% pentru sticlă și hârtie/carton, 50% pentru metal și 22,5% pentru plastic.

Nerespectarea acestor obiective poate atrage sancțiuni severe din partea Comisiei Europene, care a inițiat deja pași către procedura de infringement împotriva României.

Abordarea eficientă a acestor provocări este esențială pentru alinierea la standardele europene, pentru îmbunătățirea sustenabilității economice și promovarea responsabilității sociale a companiilor.

Colectarea separată
Legislația românească prevede colectarea separată a deșeurilor reciclabile și biodegradabile. Totuși, în multe zone, aceste cerințe sunt insuficient respectate.

Conform unei declarații publice a Ministerului Mediului, 20% dintre unitățile administrativ-teritoriale nu oferă colectare separată adecvată, iar deșeurile electrice și electronice sunt adesea aruncate la gunoi.

Contractele cu operatorii de salubritate fie nu stipulează obligativitatea colectării separate, fie nu se prestează. Aceeasta se întâmplă deoarece mulți dintre aceștia preferă să amplaseze pubele numai pentru gunoi menajer.

Un alt neajuns este că, de prea multe ori, materiale reciclabile amestecate se colectează pe două fracții în loc de șase.

Motivul ar fi că operatorii de salubritate fac sortarea la bandă, unde, de cele mai multe ori, deșeurile reciclabile se contaminează între ele, aceasta fiind accentuată de transportul cu autospecialele care le compactează.

În cazul deșeurilor electrice și electronice, o treime din ele ajung la groapa de gunoi sau sunt aruncate la întâmplare. Colectarea lor se face din când în când de către operatorii de salubritate, aspect despre care populația nu are informații când se întâmplă.

Conform Legii 181/2020, autoritățile sunt obligate să monteze containere speciale și să colecteze separat materialele biodegradabile.

Aplicarea mai riguroasă a reglementărilor și implementarea unor campanii educaționale pentru a informa populația despre importanța reciclării și modul corect de sortare a deșeurilor ar putea fi o primă soluție.

Colectarea la puncte fixe
Colectarea deșeurilor reciclabile prin puncte fixe, cum sunt containerele stradale, s-a dovedit ineficientă: mulți locuitori nu utilizează aceste puncte din comoditate, iar deșeurile reciclable ajung, frecvent, în gunoiul menajer.

În București, deși sunt montate mai multe containere stradale pentru deșeurile reciclabile, în sectoarele în care colectarea se face doar la containerele stradale, rata de colectare a fost mai mică decat în sectoarele în care se colectează în sistem hibrid – colectare la sursă și containere stradale.

Implementarea unui sistem de colectare directă de la locuințe ar putea îmbunătăți semnificativ eficiența reciclării.

Provocările depozitelor ecologice
Înainte de aderarea la Uniunea Europeană, România colecta și depozita deșeurile în mod necorespunzător, ceea ce ducea la poluare și riscuri pentru sănătate.

După integrarea în UE, legislația a fost actualizată pentru a favoriza valorificarea deșeurilor și a face din depozitare ultima soluție.

S-au făcut progrese: de la utilizarea gropilor neconforme la apariția depozitelor ecologice.

Cu toate acestea, multe dintre aceste depozite nu sunt complet funcționale sau suficiente, ceea ce obligă la transportul deșeurilor pe distanțe mari către județele care dispun de aceste depozite și de capacitatea de colectare.

Deși depozitarea este considerată ultima soluție, aceasta trebuie realizată în aceste depozite ecologice, care sunt etanșate și închise odată ce sunt pline. Sigilarea împiedică poluarea apei, solulului și combate gazele cu efect de seră și mirosurile neplăcute survenite în urma descompunerii deșeurilor.

Peste 70% din deșeuri sunt încă depozitate, deși ar trebui să fie ultima opțiune.

Sistemul de management integrat al deșeurilor
România a beneficiat de fonduri europene speciale pentru a putea crea un sistem de management al deșeurilor în concordanță cu normele Uniunii Europene.

Investițiile făcute au mers către închiderea depozitelor neconforme, construirea depozitelor ecologice și a  infrastructurii de transport, sortare și tratare.

Complexitatea acestor proiecte a generat construcția de Asociații de Dezvoltare Intercomunitare (ADI), pentru a accesa fonduri și a gestiona sistemele în locul autorităților locale.

Aceste asociații administrează funcționarea sistemelor, deleagă operatori și încheie contracte pentru primării.

Gradul de realizare a proiectelor variază semnificativ în funcție de capacitatea administrativă și colaborarea între localitățile din județ.

Doar câteva județe au implementat complet sistemele de management integrat al deșeurilor, printre care amintim Bihor.

În București, nu există un sistem centralizat, iar fiecare sector are reguli și infrastructuri diferite, deși primăriile de sector și primăria capitalei au creat o Asociație de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) comună.

Standardizarea și consolidarea sistemelor de management al deșeurilor, precum și îmbunătățirea coordonării între autoritățile locale sunt cruciale pentru eficiență.

Sortare și tratare
Multe proiecte de gestionare a deșeurilor nu includ instalații de tratare mecano-biologică, esențiale pentru sortarea deșeurilor amestecate și instalațiile pentru compostare și digestie anaerobă a deșeurilor biodegradabile. Acestea nu sunt incluse în Sistemul Integrat de Management al Deșeurilor (SMID).

Proiectele au fost gândite în baza unei colectări selective sprijinită de populație. Din păcate, interesul românilor pentru colectarea separată este unul foarte scăzut, cu excepția colectării ambalajelor returnabile prin sistemul de garanție –  retur, unde reciclarea se recompensează cu bonuri valorice sau garanția plății ambalajului.

Pentru eficientizarea colectării selective este nevoie de instalații mecano-biologice. Aceste instalații pot asigura recuperarea unor fracții din deșeurile amestecate, dar costurile aferente construirii unor asemenea instalații reprezintă un obstacol în implementarea lor la o scară largă.

Rolul companiilor în colectarea deșeurilor
Operatorii economici din România au implementat sisteme proprii de colectare adeșeurilor.

Aceste inițiative sunt valoroase, dar eficiența lor depinde de integrarea cu sistemele locale și conformarea cu reglementările.

Dificultățile în raportare și gestionare pot limita impactul pozitiv al acestor soluții.

Îmbunătățirea colaborării între sectorul privat și autoritățile locale, precum și transparența în raportarea deșeurilor pot maximiza eficiența acestor inițiative.

Totodată, alinierea la standardele europene oferă oportunități pentru afaceri în domeniul responsabilității ecologice.

Pentru a depăși aceste provocări, România trebuie să adopte o strategie coordonată și bine planificată. Investițiile în infrastructură, educarea publicului și aplicarea strictă a reglementărilor sunt esențiale pentru îmbunătățirea sistemului de reciclare.

Vizitează platforma online dezvoltată de Harta Reciclării, care include o hartă cu 17.000 de puncte de colectare din toată țara unde pot fi duse diferite tipuri de deșeuri.

spot_img

Ultimele știri