Programele electorale ale partidelor care privesc domenii precum energia, mediul sau economia circulară sunt vizibil mai consistente decât cele de acum patru sau opt ani. Promisiunile de mediu ale partidelor cuprind de la măsuri pe care societatea civilă le-a cerut implementate până la ținte considerate prea puțin ambițioase sau prea vag enunțate. Green Report a analizat programele electorale propuse de cinci partide înscrise în cursa pentru alegerile parlamentare de duminică și a cerut opinia a patru experți de mediu cu privire la oportunitatea și fezabilitatea acestora.
O sinteză a programelor de mediu ale PSD, PNL, USR, REPER și AUR puteți descărca de aici: Sinteza programelor de mediu ale partidelor (programele electorale complete pot fi regăsite pe site-urile partidelor).
ENERGIE
Corina Murafa, expertă în politici energetice, a ținut să înceapă această analiză subliniind că între programele electorale ale partidelor nu există diferențe foarte mari, chiar dacă, spre exemplu, PNL pune mai mult accent pe gaz, iar USR pune accent pe reglementare.
O remarcă făcută de expertă este focusul pe energia nucleară: „Toate partidele susțin dezvoltarea energiei nucleare ca pilon central al tranziției energetice”. Modernizarea rețelei naționale de distribuție este de asemenea un punct comun. Reabilitarea infrastructurii de distribuție a energiei este considerată esențială pentru rezolvarea problemelor energetice.
Totuși există și minusuri ale acestor programe, cum ar fi ținta de neutralitate climatică. Deși este menționată de PNL, abordările generale ale partidelor rămân de multe ori vagi și lipsite de strategii clare pentru atingerea obiectivelor de decarbonizare.
Particularitățile partidelor
- PNL: Abordează subiectul încălzirii locuințelor, dar accentul cade pe utilizarea gazului, ceea ce intră în contradicție cu obiectivele de decarbonizare. În plus, partidul pune accent pe modernizarea sistemelor centralizate de termoficare (SACET) și pe sprijinirea industriei grele, de multe ori în detrimentul mediului.
- USR: Promovează activ comunitățile energetice și pune accent pe reglementarea sectorului energetic, inclusiv în sprijinul prosumatorilor. De asemenea, programul lor menționează explicit protejarea consumatorilor vulnerabili.
- PSD: Programul se concentrează mai mult pe investiții în energie, fără detalii specifice privind reglementările sau inițiativele comunitare.
- AUR: Este singurul partid care susține utilizarea cărbunelui, o direcție considerată problematică de experți. Totuși, programul său prezintă multe contradicții și lacune. AUR menționează, de asemenea, sprijinirea tehnologiilor bazate pe hidrogen.
- REPER: Programul este descris drept „subțire”, dar punctând pe eficiența energetică a clădirilor.
Observații critice
Lipsa detaliilor privind încălzirea locuințelor: Niciun partid nu abordează această problemă în mod detaliat, deși este esențială pentru tranziția energetică.
Rolul cărbunelui: AUR susține în continuare utilizarea acestuia, în timp ce restul partidelor au renunțat la promovarea acestei resurse poluante.
Neutralitatea climatică vs. gaz: Soluțiile propuse de partide sunt adesea în contradicție cu obiectivele de reducere a emisiilor de carbon, în special prin menținerea unei dependențe ridicate de gaz.
În ceea ce privește proiectele preluate de la societatea civilă, este un fapt pozitiv că o parte dintre acestea au fost integrate în programele electorale. Exemple notabile includ: îmbunătățirea SUMAL (sistemul de urmărire a transporturilor de lemn), Centura verde a Capitalei sau înăsprirea sancțiunilor pentru infracțiuni de mediu cerută de ONG-uri.
Potrivit expertei, deși există progrese și puncte comune între partide în ceea ce privește energia nucleară și modernizarea rețelelor, abordările sunt de multe ori contradictorii sau insuficient detaliate. Probleme esențiale, precum încălzirea locuințelor, consumatorii vulnerabili sau investițiile în tehnologii verzi, sunt tratate superficial. În acest context, programele politice rămân mai degrabă un set de intenții generale, fără o direcție clară pentru o tranziție energetică durabilă.
PĂDURI ȘI BIODIVERSITATE
Florin Stoican, președintele Rețelei pentru Natura Urbană, a oferit o perspectivă critică asupra programelor electorale ale principalelor partide politice, punând accent pe zona de păduri și biodiversitate.
PSD: Ținte slabe și lipsa de ambiție
PSD și-a redus ținta inițială de împădurire de la 56.000 ha (prevăzută în PNRR) la 27.000 ha, pierzând astfel peste jumătate din finanțarea europeană nerambursabilă, potrivit lui Florin Stoican. De la începutul PNRR (2021), s-au realizat doar 4.500 ha de plantări (2.700 ha păduri noi și 1.800 ha reîmpăduriri), un ritm lent în condițiile termenului limită din 2026.
Centura verde a Bucureștiului: Deși promisiunea este prezentă în program, proiectul a fost blocat în Parlament de comisiile conduse de PSD, spune el.
În programul lor, social-democrații fac referire și la dreptul de preempțiune al statului pentru terenurile forestiere scoase la vânzare. Florin Stoican atrage însă atenția că el deja există, dar nu este utilizat eficient.
Despre instalarea de camere pe drumuri forestiere și scannere pentru monitorizarea materialelor lemnoase, Florin Stoican subliniază că măsuri mai degrabă de PR.
O nemulțumire a expertului este cea legată de ariile naturale protejate. „PSD ignoră complet țintele europene din Green Deal (30% suprafață protejată și 10% protecție strictă). Gestionarea ariilor naturale protejate este dezastruoasă, iar legislația necesară rămâne blocată”, spune el.
USR: Declarații ambițioase, dar fără substanță
O parte dintre promisiunile USR sună mai degrabă a declarații politice, spune Florin Stoican, dar se regăsesc și chestiuni consistente. Despre Centura Verde a Capitalei, în care președintele Rețelei pentru Natura Urbană este implicat direct, spune că este una dintre „propunerile susținute activ de USR, cu rezultate vizibile”.
De apreciat este și că propun non-intervenție pe 75% din suprafața parcurilor naționale, problema este însă că nu menționează țintele Green Deal.
Promisiunile legate de reciclare și accesul public la date despre poluare sunt binevenite, dar rămân la nivel declarativ.
În privința ariilor naturale protejate, „deși abordează tema pădurilor și centurilor verzi, nu fac referiri directe la țintele din Green Deal”, mai spune el.
PNL: Continuitate cu agenda ministerială, dar și lacune
„Promit 60.000 ha noi de păduri, dar rămâne criticabil faptul că, în mandatul lor, ținta de 56.000 ha din PNRR a fost redusă la 27.000 ha”, spune Florin Stoican. Și SUMAL este menționat cu propuneri de îmbunătățire, dar fără detalii despre reforma silvică necesară.
În privința ariilor naturale protejate, nu sunt mențiuni despre țintele Green Deal (30% suprafață protejată, 10% protecție strictă), deși PNL a avut Ministerul Mediului.
Pactul pentru București include măsuri utile privind biodiversitatea urbană și gestionarea deșeurilor. În zona de educație de mediu și economie circulară, programul nu aduce soluții noi, ci doar observații generale.
REPER: Arii protejate și economia circulară
Managementul ariilor naturale protejate: „Este singurul partid care menționează reformarea administrării acestor zone”, subliniază Stoican.
În ceea ce privește economia circulară, propun creșterea colectării selective cu 10% anual și reutilizarea materialelor cu 8%, o abordare mai concretă decât a altor partide.
Florin Stoican concluzionează că, în timp ce toate partidele fac referiri la mediu, conținutul acestora variază de la wishful thinking (USR, REPER) la obiective nesigure (PSD, PNL).
NATURA URBANĂ
Activistul de mediu Alexandru Oprița a împărțit programele în trei categorii:
- Programe bine structurate, cu date cantitative și calitative, mai ales la PSD și PNL, au cele mai clare strategii, bazate pe date și indicatori măsurabili, reflectând intenții care se aliniază cu prevederile PNRR. Cu toate acestea, scepticismul persistă: promisiunile privind suprafețele de reîmpădurire, de exemplu, sunt considerate nerealiste, de exemplu aprox. 6.000 ha realizate în trei ani vs. 60.000 ha promise pentru următorii patru ani.
- Programe cu intenții, dar fără detalii concrete. Aici USR și REPER au abordări mai generale, concentrate pe idei precum perdelele forestiere și tranziția verde, dar fără mecanisme clare de implementare sau indicatori măsurabili. Programele lor par redactate de persoane bine intenționate, dar fără expertiză de specialitate.
- Un program contradictoriu și slab este cel al AUR. Deși construit inițial pe teme legate de mediu, are o abordare dezamăgitoare. „Mă așteptam ca la un partid naționalist – suveranist care s-a clădit la alegerile trecute pe lupta împotriva tăierilor ilegale să avem o componentă de mediu pregnantă și puternic în programul electoral. (…) Când se ajunge la sfera de acțiune, cumva e negată importanța naturii și vedem mai degrabă o abordare liberală sau neoliberală a protejării naturii, în care trebuie să punem un echilibru între protejare a naturii și activitățile economice și cumva să nu exagerăm prea mult cu protejarea naturii”, spune Alexandru Oprița.
Propuneri pentru București
Primarul general a avut întâlniri cu toate partidele politice, iar PNL a fost partidul care a inclus o parte din solicitările comune în programul de guvernare cu subiect și predicat. Activistul spune că sunt niște proiecte utile, incluzând aici și proiectul parcului Uranus care ar trebui realizat prin dărâmarea zidurilor din jurul Parlamentului și unirea cu Parcul Izvor. „Cred că suntem la a treia tură de alegeri la care auzim de proiectul ăsta și totuși nu s-a întâmplat”, a punctat el.
Pe de altă parte, PNL susține partea de pietonalizare a centrului istoric, crearea unor axe verzi care să faciliteze și dezvoltarea turismului din București pe zona de centru istoric și un trai mai bun pentru cetățeni, mai puține mașini în partea de centru. De asemenea, pozitivă este propunerea privind reabilitarea malurilor râului Dâmbovița.
Puncte comune în programele electorale
Centura verde a Bucureștiului: Este menționată explicit în programele PSD, PNL, USR și REPER. PSD propune inclusiv mecanisme de realizare, precum exproprieri și achiziții de terenuri.
Calitatea aerului: Toate partidele recunosc problema și menționează necesitatea investițiilor în stații de monitorizare, multe dintre acestea fiind nefuncționale.
Infrastructura verde și de transport: Se regăsește în majoritatea programelor. De exemplu:
Extinderea rețelei de metrou (PSD propune 26 de stații noi, inclusiv extinderi la Gara de Nord și aeroport). Dezvoltarea transportului feroviar și metropolitan este menționată, dar implementarea pare improbabilă în următorii patru ani.
Lipsuri
În ceea ce privește managementul deșeurilor, investițiile pentru reciclare și infrastructura necesară colectării deșeurilor din construcții sunt tratate superficial. De asemenea, compostarea fracției biodegradabile din deșeurile municipale, o soluție majoră pentru reducerea volumului de deșeuri, este neglijată.
„Sunt puțin dezamăgit pentru că partea de compostare digest digestoare pentru deșeuri organice e tratată destul de relaxat. Deșeurile care ar putea fi compostat, fracția umedă din deșeurile municipale reprezintă cam jumătate din volum, și ca impact ar fi fost util”, a mai adăugat el.
În ceea ce privește politicile pentru spațiile verzi urbane, lipsesc mențiuni despre Codul Urbanismului și Legea Spațiilor Verzi, în ciuda impactului major al acestora asupra mediului urban.
Tranziția justă pentru consumatori vulnerabili este o problema recunoscută, dar soluțiile sunt vagi. În București, încălzirea cu lemne sau gunoaie rămâne o realitate pentru mulți, iar conectarea la gaz nu este fezabilă pentru categoriile defavorizate. „Avem în continuare, dincolo de de centralele de apartament pe gaz, mulți oameni care se încălzesc cu lemne sau gunoaie și pentru care chiar și conectarea la gaz nu e o soluție fezabilă, pentru că nu-și permit să plătească costurile. Dacă ne dorim cu adevărat asta, ar trebui ca o parte din fondurile de tranziție verde să fie acordate și pe criterii sociale către cei care nu își permit costurile încălzirii”, a menționat Oprița.
Comparativ cu alegerile din trecut, aspectele de mediu sunt mai prezente în programele politice, însă doar PSD și PNL oferă detalii substanțiale. O propunere pe care activistul o mai semnalează este cea a profesionalizării reprezentanților autorităților locale. Alexandru Oprița subliniază nevoia de soluții credibile, bazate pe date, pentru tranziția verde și protejarea mediului urban. În absența unor astfel de măsuri, programele actuale riscă să rămână doar exerciții de retorică electorală.
ECONOMIA CIRCULARĂ
Un al patrulea expert în mediu, care a preferat să rămână anonim, a analizat programele electorale ale principalelor partide din România, și a subliniat necesitatea unor măsuri care să încurajeze economia circulară, precum ținte mai bune de colectare a deșeurilor și reglementarea corectă a importurilor de produse second-hand.
PSD: Ținte modeste și măsuri controversate
Creșterea cantităților de deșeuri colectate separat cu 40% și a ratei de reciclare cu 10% sunt considerate ținte care ar fi trebuit deja atinse, astfel încât aceste obiective nu pot fi catalogate decât ca fiind modeste.
Despre propunerea de reducere la cel mult 45% a cantităților de deșeuri care ajung la depozitare, din totalul deșeurilor generate, expertul spune că „este o țintă este una neambițioasă și contradicție cu orice principiu al economiei circulare”. În plus, eliminarea depozitării deșeurilor nu este abordată, iar acest lucru este criticat.
Vouchere pentru administrațiile locale: Propunerea de a finanța achiziția de mașini electrice pentru transportul deșeurilor (250.000 lei per unitate) este un pas înainte, dar suma este insuficientă pentru costurile reale ale acestor vehicule.
În ceea ce privește combaterea traficului ilegal cu deșeuri și produse second-hand, expertul subliniază confuzia între deșeuri și produse second-hand, care sunt necesare pentru economia circulară.
USR: Direcții bune, dar insuficient dezvoltate
Depolitizarea instituțiilor de mediu: Este un aspect vital și binevenit în program. La fel și problema poluării aerului – abordarea este considerată necesară, deoarece ”poluarea este o consecință directă a altor deficiențe în gestionarea mediului”.
Împădurirea terenurilor degradate – este un punct forte, cu potențial semnificativ pentru mediu.
Cu toate acestea în ceea ce privește economia circulară, deși ideea exploatării resurselor naturale „în condiții concurențiale și durabile” este lăudabilă, programul rămâne modest și lipsit de mecanisme clare.
REPER: Ținte mai ambițioase, dar lipsite de inovație
Creșterea colectării selective și reutilizării: Obiectivele de creștere cu 10% anual pentru colectare și cu 8% pentru reutilizare susțin economia circulară, dar necesită mai multe detalii despre implementare.
Interzicerea importurilor de deșeuri și substanțe periculoase: Este o propunere deja reglementată în legislația actuală, ceea ce reduce impactul acestei inițiative.
PNL: Proiecte europene și propuneri concrete
Alinierea la obiective europene: Programul se bazează pe Agenda 2030 și pachetul „Pregătiți pentru 55”, evitând să „reinventeze roata”, consideră expertul.
Sistemul Garanție-Returnare: Sunt doar observații generale, fără propuneri de creștere a colectării sau extinderea tipurilor de ambalaje incluse.
În privința educației pentru mediu, lipsesc măsuri concrete de finanțare sau inițiative de implementare.
Pactul pentru București, în schimb, include măsuri fezabile pentru deșeuri și biodiversitate, recunoscând importanța soluțiilor din mediul urban pentru economia circulară.
Programul AUR este considerat superficial și lipsit de direcții concrete, dezamăgind prin lipsa de claritate sau angajament.
Expertul remarcă totuși un progres general în ceea ce privește programele electorale ale tuturor partidelor față de alegerile anterioare, mediul devenind o temă mai vizibilă, însă în continuare insuficient tratată la nivel strategic.
Despre programele electorale ale prezidențiabililor am scris aici: Oferta electorală de mediu: Ce ne promit candidații la Președinție
Citește și: Sustenabilitate la două viteze: Parlamentul European vs. Parlamentul României
