Nu e cazul sa ne asteptam la formarea unei zone de desert in sudul tarii, cel putin nu pana in 2050, asa cum prognozeaza majoritatea studiilor din domeniu, ne-a declarat directorul stiintific al Institutului de Cercetari pentru Pedologie si Agrochimie (ICPA) Catalin Simota, cu ocazia Zilei Mondiale pentru Combaterea Desertificarii si a Secetei. Acesta admite totusi ca Doljul, Constanta si Braila raman in topul celor mai aride judete ale tarii.
Seceta recurenta din ultimii ani au creat in Romania o adevarata psihoza a desertificarii, intretinuta si de presa care interpreteaza in mod alarmist majoritatea studiilor. “Cu exceptia sudului Italiei si sudului Greciei, in Europa nu se vor intampla evenimente majore spre orizontul 2050”, explica Simota. In opinia sa, previziunile sumbre ale studiilor sunt o urmare a erorilor comise in realizarea evaluarilor. In plus, acesta mai spune ca multe rezultate difera pentru ca se folosesc modele diferite de calcul si interpretare a datelor.
Cantitatile deosebit de scazute de precipitatii inregistrate in luna aprilie a acestui an au dus la instalarea secetei in tara noastra, seceta care s-a mentinut in luna mai si va continua in lunile de vara, a declarat, pentru Green Report, seful Laboratorului de Agrometeorologie din cadrul Administratiei Nationale de Meteorologie (ANM), Elena Mateescu. Cu toate acesta, situatia nu este la fel de grava ca cea din anul agricol 2006/2007 cand s-a inregistrat o seceta excesiva. Anul agricol 2008/2009 este comparabil cu anul 1999/2000, a mai spus Elena Mateescu.
Fenomentul de aridizare a fost confirmat de actualizarea hartii teritoriilor supuse desertificarii pe anii 1901 – 2007, care arata ca in peste 90% din ani, lunile iunie, iulie si august au inregistrat cantitati de precipitatii sub medie. Elena Mateescu a mai declarat ca se mentine trendul crescator al intensificarii fenomenelor meteo extreme.
Un studiu cuprinzator realizat de 13 institute europene de pedologie si meteorologie in 2007 pune Romania pe lista tarilor in zona de risc, zece judete din tara noastra urmand a avea soluri aride in urmatorii 20 de ani, din cauza incalzirii globale, productia cerealiera urmand sa scada cu 40 de procente fata de cea actuala. Cercetarea arata ca jumatatea sudica a continentului va suferi din cauza incalzirii globale, iar solurile din aceste zone risca sa devina aride. In tara noastra, cele mai afectate regiuni vor fi Dobrogea, Oltenia si Banat. Modificarile aparute la nivelul climei si al solului vor avea influente asupra culturilor agricole. Astfel, peste 20 de ani, productia de cereale de la noi va fi de 60% din cea obtinuta acum, iar acest gen de culturi se va muta in zonele "atipice" din nord. Ministrul Mediului Nicolae Nemirschi a recunoscut recent ca problema desertificarii este o amenintare reala. Acesta a precizat ca, in scopul combaterii desertificarii, au fost alocate 2,5 milioane de euro anul acesta, pentru constituirea de perdele forestiere in sudul Romaniei. Din aceste fonduri se vor impaduri 10.000 de hectare.
In acte, desertificare nu exista
In prezent, 30% din suprafata Romaniei este caracterizata de climat arid, semiarid si subumed-uscat, fiind expusa fenomenului de desertificare, arata datele Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale (MAPDR). „Aceasta delimitare nu trebuie insa inteleasa ca desertificare a terenurilor in discutie, intrucat actiunea acestui fenomen depinde si de practicile de utilizare a terenului, de variatiile temporare ale climatului, etc”, ne-a declarat subsecretarul de stat Gica Duta. „La MAPDR nu exista date cu privire la existenta unor suprafete intinse de teren distruse prin desertificare. In ceea ce priveste suprafata terenurilor agricole afectate de seceta, in iunie a fost raportata o suprafata totala de aproximativ 1,8 milioane de hectare”, a adaugat acesta.
In cadrul strategiei de combatere a desertificarii, MAPDR sustine ca, in campania de primavara a anului 2009, a impadurit 700 de hectare de teren degradat din afara fondului forestier national. La acestea se adauga cele 2.550 ha impadurite in 2008, cele 2.300 ha din 2007 si alte 5.500, din 2006. De asemenea, ministerul a extins suprafetele de teren agricol irigat de la 250.000 de hectare in 2008 la 760.000 ha in 2009.
„Descresterea cuantumului anual al precipitatiilor si aparitia verilor deosebit de secetoase in decursul a mai multor ani din ultimul deceniu, care sunt preconizate sa continue si in viitor, fac ca adoptarea Strategiei Nationale privind Reducerea Efectelor Secetei, Prevenirii si Combaterii Degradarii Terenurilor si Desertificarii, pe Termen Scurt, Mediu si Lung sa fie o prioritate pentru noi”, a mai declarat Gica Duta.
Stabilitatea nationala, amenintata de desertificare
Aproape o treime din suprafata arabila mondiala a devenit neproductiva si a fost abandonata in ultimii 40 de ani, iar circa trei sferturi din suprafetele de pasunat prezinta diferite semne de desertificare, se arata in mesajul ONU de Ziua Mondiala pentru combaterea desertificarii si a secetei, sarbatorita in fiecare an, pe 17 iunie. Tema de anul acesta a Zilei mondiale pentru combatarea desertificarii subliniaza amenintarea crescanda pe care o reprezinta fenomenul de aridizare la adresa stabilitatii nationale si regionale.
Ziua Mondiala pentru Combaterea Desertificarii si a Secetei a fost proclamata de catre Adunarea Generala in 1994 (rezolutia 49/115). In acelasi an, a fost adoptata Conventia Natiunilor Unite pentru Combaterea Desertificarii. Statele au fost invitate sa dedice aceasta Zi Mondiala mediatizarii necesitatii cooperarii internationale pentru combaterea desertificarii si efectelor secetei, precum si implementarii Conventiei pentru Combaterea Desertificarii.
Text: Green Report / Roxana Bucata
