Grupul de initiativa Conventia Alpina intentioneaza sa isi extinda proiectele de traversare sustenabila a Alpilor intitulate SuperAlp!, aflate la a doua editie, si in regiunea Carpatilor nostri. „Daca traversarea Alpilor de la Chambery in Franta prin Elvetia si Austria, pana in Alpii Dolomiti italieni a fost un proiect cu un evident succes, aveti garantia mea ca, cel putin ca buna practica si know how, acesta va fi aplicat si in Carpati cel mai probabil anul viitor”, a declarat pentru Green Report secretarul general al Conventiei Alpilor, Marco Onida.
„Suntem deschisi sa participam la un astfel de proiect si in muntii Carpati, iar, inevitabil, sugerez ca numele sau sa fie SuperCarpatica!”, a adaugat Marco Onida.
Traversarea sustenabila a Alpilor consta in a face uz doar de mijloace de transport prietenoase cu mediul: bicicleta, tren, autocar, telecabina fara a uita cea mai eco-friendly si naturala varianta: mersul pe jos.
Cu toate acestea, proiectul SuperAlp!2 este mai mult decat o excursie prelungita in munti. Scopul sau a fost sa descopere si sa puna in legatura diferitele retele, in special la nivel local, care sa evidentieze bazele unei cooperari alpine intre comunitatile montane. Mai mult proiectul s-a dorit a fi un exemplu de buna practica care poate fi „exportat” in alte zone montane bogate in traditii si biodiversitate precum aria carpatica, considera Marco Onida.
Incurajarea consumului de produse locale, prezentarea ecoinitiativelor oraselor alpine sau evidentierea destinatiilor turistice care sustin transportul in comun ori isi genereaza energia din biomasa sau alte mijloace alternative au fost punctele forte ale proiectului.
Mai mult, programul a culminat cu intalnirea cu marele alpinist Reinhold Messner la Muzeul Muntelui pe care acesta il gestioneaza pe Monte Rite in Alpii Dolomiti. Alpinistul s-a erijat in ultimul timp ca un promotor al culturii comunitatilor alpine si un aparator al drepturilor si intereselor locuitorilor muntelui.
Conventia Alpina (www.alpenkonvention.org) isi are sediul la Innsbruck, in Austria, si are ca obiective salvgardarea ecosistemelor naturale montane si promovarea dezvoltarii durabile in aceasta arie, tuteland interesele economice si culturale ale populatiilor rezidente din zona.
La aceasta Conventie au aderat din 1991 Germania, Franta, Italia, Elvetia, Austria, Principatul Monaco, Slovenia si Liechtenstein.
De aproape trei luni de zile a luat nastere si Conventia Carpatica. Romania a ratificat Conventia in octombrie 2006. Ea a intrat in vigoare, pentru tara noastra, la data de 6 martie 2007. Dupa ratificarea si de catre Serbia, in martie 2008, Conventia a intrat in vigoare in toate cele sapte state carpatice semnatare (Republica Ceha, Republica Ungara, Republica Polona, Romania, Serbia, Republica Slovaca si Ucraina). Principalul organism decizional al Conventiei este reprezentat de Conferinta Partilor, a carei activitate este sustinuta prin infiintarea unor organe subsidiare si a unui Secretariat permanent
Prezente la Bucuresti, in urma cu o saptamana, la lucrarile celei de-a doua Conferinte a Partilor la Conventia Carpatica, tarile membre au semnat protocolul privind conservarea si utilizarea durabila a diversitatii biologice si a diversitatii peisajelor.
Conform acestui protocol, cele sapte state vor colabora in vederea controlarii, eradicarii si prevenirii introducerii speciilor straine in ecosistemul din Carpati, prevenirea introducerii de organisme modificate genetic, elaborarea si promovarea unor inventare regionale ale speciilor si habitatelor, elaborarea si promovarea unor programe si proiecte coordonate de cercetarea stiintifica, stabilirea de retele ecologice in Carpati si retele ale calitatii managementului durabile al biodiversitatii, integrarea obiectivelor de conservare si utilizare durabila a diversitatii biologice si alte politici sectoriale.
