Rabla/Rabla Plus își propune să scoată din circulație mașinile mai vechi de 8-15 ani, însă, în perioada 2018-2020, au fost înmatriculate 1,7 milioane de autovehicule, dintre care aproximativ 75% (i.e. în jur de 1,4 milioane) sunt autovehicule second-hand, potrivit datelor raportului Impactul social al schemelor de reînnoire a parcului național auto: programele Rabla și Rabla Plus, comisionat de 2Celsius și realizat de cercetătoarele Natalia Ciobanu și Adela Fofiu și finanțat de European Climate Foundation.
Astfel, conform documentului, doar în acești trei ani, au fost puse pe piață cel puțin tot atâtea mașini mai vechi de 15 ani câte a reușit programul Rabla/Rabla Plus să scoată în 15 ani de la lansare (i.e. 682.304 autoturisme casate din 2005 până în 2019).
Beneficii clare doar pentru industria auto
Programul este exclusivist și inaccesibil celor cu venituri mici și medii și celor cu nivel scăzut de educație. Chiar dacă nivelul veniturilor salariale a crescut constant din 2005, această creștere nu se reflectă în creșterea puterii de cumpărare a cetățenilor în măsura în care să își permită cu relativă ușurință achiziționarea unui autoturism nou.
O persoană cu venit mediu în România are nevoie de 10-20 de ani pentru a economisi banii necesari cumpărării unei mașini noi prin programul Rabla. În fiecare lună ar trebui să economisească 10% din salariu și să beneficieze de tichetul valoric Rabla pentru casarea unui autoturism vechi.
„Este o perioadă foarte lungă și doar din asta ne putem da seama cât de greu accesibil este programul pentru majoritatea românilor. În momentul de față, programul oferă beneficii clare, evidente, doar industriei auto și în acest caz, poate ar trebui mutat la alt minister de la cel al Mediului”, susține Natalia Ciobanu.
În ultimii 16 ani programului i-au fost alocate peste 5 miliarde de lei din bugetul Administrației Fondului pentru Mediu (contribuții publice), dar, în forma sa actuală, acesta susține mai degrabă oamenii cu venituri peste media națională și ajunge să contribuie într-un mod mai evident și ușor de înțeles la profiturile producătorilor și distribuitorilor de mașini decât la bunăstarea, mobilitatea și accesul la servicii de bază a oricărui alt cetățean.
În plus, documentele oficiale ale AFM nu prezintă o strategie sau o viziune de impact socio-economic, care să includă ținte pentru protejarea cetățenilor vulnerabili.
Pe lângă impactul social redus, faptul că pentru fiecare mașină nouă în România sunt înregistrate cinci mașini vechi face ca programul Rabla să fie inutil și în ceea ce privește eliminarea mașinilor vechi. În 2021, 2Celsius a lansat un raport care a analizat succesul programului Rabla în a-și atinge obiectivele de mediu propuse și a scos în evidență că impactul real al acestuia asupra îmbunătățirii calității mediului nu a fost demonstrat de AFM, fiind mai degrabă un ajutor oferit industriei auto.
“Acest studiu arată inabilitatea schemelor de înnoire a parcului auto de a aborda problema sărăciei și accesului la mobilitate. E un studiu exhaustiv care, alături de cele privind impactul de mediu al programului Rabla, construiește cu metode științifice și analize de date, o campanie de advocacy de înverzire și democratizare a programelor guvernamentale privind mobilitatea”, a declarat Raul Cazan, Președintele 2Celsius.
Reprezentanții 2Celsius solicită Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor realizarea unei analize de impact, revizuirea și întărirea programului pe criterii clare de mediu și sociale, conform obiectivelor de dezvoltare durabilă la care România a aderat.
De asemenea, se cere introducerea unor măsuri adiacente, precum taxarea poluării și restricționarea importului de mașini second-hand vechi, fără de care, programul Rabla nu își poate atinge obiectivul declarat de reînnoire a parcului auto.