Primul tur al alegerilor prezidențiale din țara noastră a șocat complet politica la nivel mondial. Surpriza cea mare de la acest scrutin o reprezintă Călin Georgescu, candidat rusofil și de extremă dreapta. Ne-am hotărât, așadar, să analizăm planul acestuia de guvernare, precum și diferite declarații privitoare la subiectele de mediu și energie.
Chiar dacă această campanie electorală nu a pus accent pe schimbările climatice, în planurile de guvernare și diferite interviuri ale candidaților am putut găsi viziunile acestora privitoare la subiect.
Călin Georgescu a apărut în clasamentul alegerilor prezidențiale ca o surpriză, clasându-se pe primul loc în primul tur. Acesta este cadru didactic asociat la Universitatea Națională de Stiinta si Tehnologie POLITEHNICA București – Centrul Universitar Pitești.
Candidatul preferat la românilor la prezidențiale ar fi trebuit, prin prisma specializării pe care susține că o are – dezvoltare durabilă – să pună accent preponderent pe deciziile pe care le-ar lua odată ajuns la Cotroceni pentru stoparea schimbărilor climatice.
Ne aflăm în fața unei antiteze în ceea ce îl privește. Conform ultimului CV disponibil pe site-ul Universității, acesta predă „Factori de risc, depoluare și refacerea mediului” și „Gestiunea integrată a deșeurilor”.
Analizând site-ul oficial al Universității, aflăm că el mai predă și cursurile „Calitatea mediului şi dezvoltare durabilă”, „Antreprenoriat” și „Analiza și sinteza proceselor tehnologice” de la specializarea Ingineria Mediului-Licență.
Totuși, în cadrul unei emisiuni de la Metropola TV, el s-a referit la schimbările climatice ca la „această escrocherie mondială (…) care nu are nimic de-a face cu realitatea”.
În cadrul aceleiași emisiuni, acesta susține că:
„Una este să afectezi poluarea (…) alta e să discuți de schimbări climatice la nivel planetar. Schimbările climatice au fost dintotdeauna în funcție de activitatea soarelui. Nu există altceva.”
Programul său prezidențial se numește „Hrană, Apă, Energie” și este prezentat deseori de candidat ca modalitatea prin care România își va schimba complet sistemul economic.
Politicile verzi și contradicțiile – „dictate de oligarhia globalistă”
Încă de la începutul programului, direcția lui Georgescu poate fi ușor interpretabilă. Termenul de „sustenabilitate” este descrisă ca responsabilă, de bun simț”. De asemenea, singura modalitate sustenabilă de dezvoltare a comunităților, în viziunea lui Georgescu, este prin „reînvierea spiritului”.
În tot programul prezidențial, se prezintă ideea că reindustrializarea României va fi făcută pe baza tehnologiilor NEPOLUANTE. Totuși, ce consideră Călin Georgescu nepoluant? Pentru că, cu câteva rânduri mai jos în plan, este stipulat că energia provenită din solar și eolian este doar o sursă suplimentară, fără a fi „alternative serioase” la petrol, cărbune și gaz fosil (numit în document gaz natural).
În același timp, într-un interviu dat imediat după câștigarea primului tur, Georgescu declară: „Nu produc eolienele energie. Eolienele sunt la nivel de 0,01%. Ce produce energie este energia din apă, energia din cărbune.”
Această declarație poate fi ușor combătută. Conform datelor din Raportul anual Ember privind energia mondială, România a avut în 2023 o producție de energie din eolian de 13,36%, iar în Europa eolianul a surclasat gazul ajungând pe locul doi.
Tot candidatul declară că pădurile României au fost tăiate ca urmare a politicilor asociate Green Deal…
O altă declarație controversată a acestuia este: „Eolienele au un efect foarte nociv secundar – radiațiile, electromagnetismul. Acolo se distruge viața de jur împrejur și tot ceea ce crește, culturile, flora, fauna sunt secătuite.”
Totuși, conform Biroul Tehnologiilor Energiei Eoliene al Departamentului de Energie al SUA, măsurătorile din teren au demonstrat că nivelul radiațiilor produse de eoliene este cu mult sub orice pericol pentru sănătate umană și este chiar mai scăzut decât al anumitor electrocasnice din casă precum cuptoarele cu microunde, computerele și routerele de internet wireless.
Într-un alt interviu, Georgescu susține că și gunoiul ar putea fi folosit ca sursă de energie pentru țara noastră pentru că, în acest moment, tot ce face România este să stocheze gunoiul.
Resursele planetei și agricultura – cele mai importante teme
Resursele planetei și agricultura ecologică par a fi laitmotivele acestui program. Chiar dacă apar de mai multe ori, în contexte diferite de-a lungul programului, nu sunt prezentate propuneri sau strategii clare prin care acestea vor fi gestionate.
În ceea ce privește agricultura, candidatul pune accentul pe modul tradițional – „Relansarea agriculturii (…) prin sprijinirea gospodăriei țărănești şi a agriculturii tradiționale, ecologice” pentru a asigura „independența alimentară a poporului român”.
Oricât de îmbucurător ar suna asta, nu sunt luate în considerare numeroase probleme de mediu care ar pune bețe în roate acestui plan, și nu sunt precizate nici modalitățile de gestionare a acestor situații.
Amintim că România se află în pericol extrem de deșertificare, iar asta va dăuna agriculturii tradiționale deoarece solurile nu vor mai fi la fel de fertile. Singurele promisiuni în acest sens sunt: „Gospodăria țărănească tradițională şi producția sa agricolă vor fi ajutate de stat prin credite cu dobândă zero, centre de colectare a produselor și piețe de desfacere oferite de stat cu taxe zero.”
Singura strategie clară pe care Georgescu o are privitor la agricultura ecologică este înlocuirea pesticidelor și insecticidelor chimice cu variante ecologice.
În ceea ce privește resursele țării, discursul este mai degrabă orientat spre naționalism. Există, în programul său, o orientare clară către naționalizarea resurselor: „Resursele naturale nu sunt privatizabile și nici de vânzare”, însă nu este clar dacă și cum vor fi trecute resursele naturale privatizate către stat. Dacă această propunere implică trecerea în proprietatea statului a tuturor resurselor, situația poate degenera în probleme juridice și economice, deoarece investitorii străini vor alege să nu mai desfășoare activități economice pe teritoriul României.
Lipsurile programului
Planul prezidențiabilului abundă de metafore și de verbe menite să dea speranța, însă pare că toate acestea sunt făcute cu scopul de a ascunde lacunele imense.
Întregul plan nu face nicio referire la poluarea din afara industriei, la modurile în care vor fi gestionate orașele în tranziție verde, cum vor fi implementate politicile verzi și cel mai important, ce este considerat de Călin Georgescu ca fiind poluant sau nepoluant.
În program este prezentată situația deșeurilor din București: „Bucureștiul produce mii de tone de deșeuri menajere pe zi, care au un potențial de valorificare de 60% pentru producerea de energie, 30% reciclare şi 10% recuperare de metale diverse.” Totuși, nu este prezentat un plan concret prin care acest lucru se va întâmpla și ce decizii vor fi luate pentru ca problema să fie rezolvată.
Educația pe subiecte ecologice lipsește cu desăvârșire din programul electoral al prezidențiabilului. Acesta amintește că pentru salvarea albinelor, stoparea poluării apelor și transformarea râurilor în „locuri sfinte” „familia și școala îndeplinesc un rol critic în conștientizarea tuturor acestor direcții de acțiune și nevoi vitale.”
După această analiză, întregul plan al lui Călin Georgescu mai degrabă naște întrebări decât să ofere răspunsuri și strategii. Deși acesta adresează teme de mediu și de energie cu care țara se confruntă precum criza energetică, folosirea excesivă a chimicalelor în agricultură și gestionarea resurselor naturale, lipsa unui plan concret nu face decât ca acest plan să fie o listă de crize ale României.
Discursul general al lui Călin Georgescu e axat mai degrabă pe reindustrializare și agricultură intensivă, ignorând complet problemele importante precum schimbările climatice sau tranziție verde.
#GeorgeCalinescu #cursaprezidentiala #programdetara, #programcandidatura #programdemediu #agricultura #energie #presedinteleRomaniei
