În ultimele luni, mai multe bănci de top, inclusiv Morgan Stanley, Citigroup, Bank of America, Wells Fargo și Goldman Sachs, și-au anunțat retragerea din Net-Zero Banking Alliance (NZBA), o coaliție globală de instituții financiare angajate în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2050. (Reuters)
Această decizie a generat dezbateri intense privind angajamentul sectorului bancar față de obiectivele climatice și impactul asupra eforturilor globale de tranziție energetică.
NZBA, parte a Glasgow Financial Alliance for Net Zero (GFANZ), a fost creată pentru a canaliza investițiile financiare globale spre atingerea obiectivului de emisii net-zero până în 2050. Retragerile acestor instituții financiare semnalează o potențială ruptură între angajamentele climatice globale și strategiile de profitabilitate pe termen scurt.
De asemenea, decizia ridică întrebări despre viitorul finanțărilor durabile și despre capacitatea instituțiilor financiare de a menține un angajament ferm în fața presiunilor economice și politice.
Contextul retragerilor: presiuni politice și economice
Retragerea băncilor americane din NZBA survine într-un context politic tensionat în Statele Unite, marcat de presiuni din partea politicienilor conservatori.
Aceștia au criticat alianțele climatice, susținând că restricționează finanțarea industriilor tradiționale, precum cea a combustibililor fosili, și au avertizat asupra posibilelor încălcări ale legislației antitrust.
De exemplu, în decembrie 2024, Texas și alte state conduse de republicani au intentat procese împotriva unor mari administratori de active, acuzându-i de activități climatice care au redus producția de cărbune și au crescut prețurile la energie. (Reuters)
În plus, odată cu revenirea la putere a administrației Trump, caracterizată printr-o atitudine sceptică față de schimbările climatice, băncile au fost supuse unei presiuni crescute de a-și reconsidera angajamentele ESG (mediu, social, guvernanță). (Wall Street Journal)
Strategii individuale și riscuri de fragmentare
Băncile care au părăsit NZBA au declarat că, deși se retrag din alianță, rămân dedicate obiectivelor de reducere a emisiilor și vor continua să sprijine clienții în tranziția către o economie cu emisii reduse de carbon.
De exemplu, Morgan Stanley a afirmat:
„Ne propunem să contribuim la decarbonizarea economiei reale, oferind clienților noștri consultanța și capitalul necesare pentru a-și transforma modelele de afaceri și a reduce intensitatea carbonului.” (ESG News)
Cu toate acestea, criticii susțin că retragerea din NZBA ar putea semnala o diminuare a priorității acțiunilor climatice în rândul acestor instituții financiare, mai ales în contextul în care continuă să finanțeze proiecte legate de combustibili fosili.
Jeanne Martin, de la grupul de advocacy ShareAction, a declarat că aceste retrageri transmit un semnal că schimbările climatice devin o prioritate mai scăzută pentru băncile respective, ceea ce este îngrijorător, având în vedere că sunt printre cei mai mari furnizori de finanțare pentru combustibilii fosili. (Reuters)
Obiective de finanțare durabilă
Conform raportului NZBA din 2024, 97% dintre cele 122 de bănci membre au stabilit primele ținte sectoriale pentru reducerea emisiilor, iar aproape două treimi au publicat planuri de tranziție detaliate. (UNEP FI)
Aceste planuri includ finanțarea proiectelor de energie regenerabilă, cum ar fi parcuri solare și eoliene, și dezvoltarea de produse financiare inovatoare, precum creditele verzi cu dobânzi reduse pentru companiile care ating obiective de decarbonizare.
De asemenea, băncile au început să se concentreze pe sectoarele cu emisii ridicate, stabilind ținte pentru industrii precum producția de energie, petrol și gaze, și sectorul imobiliar.
De exemplu, 76% dintre băncile care au stabilit ținte până în septembrie 2023 au făcut acest lucru pentru sectorul generării de energie. (UNEP FI)
Provocări privind clasificarea finanțărilor verzi
Un obstacol major în evaluarea progresului este diversitatea sistemelor de clasificare a finanțărilor verzi. Conform raportului NZBA, 62% dintre bănci folosesc standarde interne, în timp ce doar 35% adoptă taxonomii externe, precum cea a Uniunii Europene. (UNEP FI)
Această lipsă de uniformitate complică evaluarea și compararea angajamentelor și progreselor băncilor în direcția obiectivelor de sustenabilitate.
De asemenea, în piețele emergente, băncile se confruntă cu provocări suplimentare, cum ar fi calitatea slabă a datelor privind emisiile și lipsa unor căi clare de decarbonizare. (Regulation Tomorrow)
Impactul asupra alianțelor climatice globale
NZBA face parte dintr-o rețea globală mai amplă, Glasgow Financial Alliance for Net Zero (GFANZ), care reunește instituții financiare angajate în atingerea obiectivelor net-zero.
Deși unele bănci americane s-au retras din NZBA, ele au declarat că vor continua să sprijine GFANZ și să contribuie la mobilizarea capitalului pentru tranziția către o economie cu emisii reduse de carbon, în special în piețele emergente. (Responsible Us)
Impactul retragerii băncilor americane asupra finanțării combustibililor fosili și energiei verzi
Retragerea marilor bănci americane din Net-Zero Banking Alliance (NZBA) a generat îngrijorări cu privire la direcția finanțării în sectorul energetic. Analize recente arată că băncile retrase continuă să prioritizeze finanțarea combustibililor fosili. În 2024, acestea au investit colectiv peste 150 de miliarde de dolari în proiecte bazate pe energie fosilă, comparativ cu doar 80 de miliarde în proiecte regenerabile (Bloomberg)
Această abordare contrastează cu obiectivele NZBA, care impun reduceri concrete ale emisiilor până în 2030. Criticii susțin că, fără reguli stricte, băncile riscă să submineze tranziția ecologică globală.
De exemplu, în decembrie 2024, s-a constatat că băncile care au părăsit NZBA au câștigat mai mult din finanțarea combustibililor fosili decât din proiectele de energie verde. (Reuters) Această tendință sugerează că, în absența angajamentelor formale din cadrul NZBA, băncile ar putea prioritiza în continuare investițiile în industriile tradiționale, în detrimentul celor regenerabile.
Criticii avertizează că această abordare poate submina eforturile globale de combatere a schimbărilor climatice și de promovare a energiei durabile.
Jeanne Martin, reprezentantă a grupului de advocacy ShareAction, a declarat că retragerea băncilor transmite un semnal că schimbările climatice devin o prioritate mai scăzută pentru acestea, ceea ce este îngrijorător, având în vedere că sunt printre cei mai mari furnizori de finanțare pentru combustibilii fosili. (Reuters)
Rolul Europei în finanțarea tranziției ecologice
În contextul retragerii băncilor americane din alianțele climatice, Europa își consolidează poziția de lider în finanțarea tranziției către o economie verde.
Uniunea Europeană a lansat inițiative majore, precum Pactul verde european, care vizează mobilizarea a cel puțin 1.000 de miliarde de euro în investiții durabile în următorul deceniu. (Comisia Europeană)
Aceste fonduri sunt destinate sprijinirii proiectelor de energie regenerabilă, eficiență energetică și infrastructură verde.
Banca Centrală Europeană (BCE) joacă un rol esențial în acest proces, oferind expertiză și recomandări pentru promovarea finanțării durabile.
BCE colaborează cu băncile și alte instituții financiare pentru a asigura că tranziția ecologică este susținută de investiții adecvate și de politici coerente. (Banca Centrală Europeană)
De asemenea, Fondul pentru o tranziție justă, parte a Mecanismului pentru o tranziție justă, oferă sprijin financiar regiunilor și comunităților cel mai afectate de tranziția către neutralitatea climatică, asigurând că nimeni nu este lăsat în urmă în acest proces. (Comisia Europeană)
Concluzie
Retragerea băncilor americane din NZBA reflectă polarizarea politică și economică din SUA, evidențiind influența conservatoare asupra piețelor financiare. Aceste decizii sugerează o reevaluare a priorităților pe termen scurt, favorizând câștigurile imediate din combustibili fosili în detrimentul angajamentelor climatice.
În timp ce SUA dă un pas înapoi, Europa avansează ca lider în finanțarea ecologică. Această tranziție poate duce la o divizare globală între cei care adoptă măsuri ferme pentru sustenabilitate și cei care prioritizează stabilitatea economică pe termen scurt. Pentru a evita o fragmentare mai mare, colaborarea internațională va fi esențială. Alianțele climatice trebuie să devină mai flexibile, oferind soluții echilibrate care să sprijine atât tranziția ecologică, cât și securitatea economică.
Pentru că SUA riscă să fie percepută ca un obstacol în calea progresului climatic global, această dinamică ar putea crea noi tensiuni economice și politice, subliniind nevoia urgentă de colaborare internațională și reglementări unitare pentru tranziția ecologică.
Sinteză
- Mai multe bănci americane, inclusiv Morgan Stanley, Citigroup și Bank of America, s-au retras din Net-Zero Banking Alliance (NZBA), parte a GFANZ (Glasgow Financial Alliance for Net Zero).
- Scopul alianței era atingerea emisiilor net-zero până în 2050, canalizând investițiile financiare către proiecte sustenabile.
- Decizia băncilor semnalează un potențial conflict între angajamentele climatice și strategiile de profitabilitate pe termen scurt.
- Contextul retragerilor:
- Presiuni politice conservatoare din SUA, care acuză alianțele climatice de restricționarea finanțării combustibililor fosili.
- Procese intentate de state precum Texas împotriva administratorilor de active, susținând încălcarea legilor antitrust.
- Administrația Trump a exercitat presiuni asupra băncilor pentru a reconsidera angajamentele ESG (mediu, social, guvernanță).
- Strategii individuale și riscuri de fragmentare:
- Băncile au declarat că vor continua să sprijine obiectivele climatice prin strategii independente, însă criticii se tem de o scădere a angajamentului real.
- Morgan Stanley a promis sprijin pentru clienți în tranziția la modele de afaceri cu emisii reduse, însă acțiunile concrete sunt puse sub semnul întrebării.
- Critici: Continuitatea finanțării combustibililor fosili sugerează o diminuare a priorității acțiunilor climatice.
- Obiectivele de finanțare durabilă:
- 97% din membrii NZBA au stabilit ținte sectoriale pentru reducerea emisiilor până în 2030.
- Investițiile s-au concentrat pe proiecte regenerabile (energie solară și eoliană) și produse financiare verzi (credite cu dobânzi reduse).
- Totuși, 62% dintre bănci folosesc standarde interne pentru clasificarea finanțărilor verzi, complicând evaluarea progresului.
- Impactul retragerii asupra finanțării combustibililor fosili:
- Băncile retrase au investit 150 miliarde USD în proiecte bazate pe energie fosilă în 2024, față de 80 miliarde USD în proiecte regenerabile.
- Fără reguli stricte, există riscul ca prioritățile să se mute către câștiguri imediate, subminând eforturile globale de tranziție ecologică.
- Rolul Europei ca lider în tranziția ecologică:
- Uniunea Europeană a lansat Pactul Verde European, angajând peste 1 trilion EUR în investiții verzi.
- Banca Centrală Europeană promovează obligațiuni verzi și reguli stricte pentru raportarea sustenabilității.
- Fondul pentru o tranziție justă sprijină regiunile afectate de tranziția climatică.
- Concluzie:
- Retragerea băncilor americane reflectă polarizarea politică și prioritizarea câștigurilor imediate în detrimentul angajamentelor climatice.
- SUA riscă să fie percepută ca un obstacol în calea progresului global, în timp ce Europa devine lider în finanțarea sustenabilă.
- Necesitatea unui consens global și a reglementărilor unitare este esențială pentru a preveni fragmentarea eforturilor climatice.
