O treime din producția de alimente depinde de râurile din ce în ce mai amenințate ale lumii, ceea ce subminează securitatea alimentară și capacitatea noastră de a hrăni, în mod durabil, 10 miliarde de oameni până în 2050, reiese din datele unui studiu realizat de WWF.
Studiul Rivers of Food subliniază modul în care râurile susțin componente-cheie în producția de alimente – pescuitul de apă dulce (râuri, lacuri) și aportul de apă pentru culturile agricole:
- Pescuitul de apă dulce: 40% din consumul global de pește depinde de râuri;
- Deltele: Sedimentele fluviale creează și susțin deltele, care produc 4% din alimentele lumii;
- Aportul de apă pentru culturile agricole: aproximativ 25% din alimentele din lume provin din terenuri cultivate, irigate cu apă de râu.
În România, armonizarea activităților economice cu mediul înconjurător este o măsură esențială în proiectele de reconstrucție ecologică realizate de WWF. În zona Bistreț, pentru a reduce riscul de inundații au fost realizate lucrări pentru refacerea luncii Dunării, dar și o evaluare a serviciilor ecosistemice din zonă, luând în calcul preferințele localnicilor. Aceștia iau în calcul dezvoltarea agriculturii, dar și acvacultura sustenabilă sau turismul. Datele ne arată că din activități economice realizare în baza refacerii zonelor umede, a fostelor lacuri din lunca Dunării, s-ar crea mai multe locuri de muncă și gradul de multiplicare al investițiilor în economia locală este mai mare, decât în scenariul utilizării terenului pentru culturi agricole.
- Modelul economic bazat pe investiții în dezvoltarea agriculturii, fabrici de panificație și silozuri ar necesita investiții de 3.9 milioane de euro și ar aduce în comunitate doar 3.8 milioane de euro și 83 locuri de muncă;
- Modelul economic bazat pe investiții în industria alimentară, acvacultură sustenbilă și valorificarea stufului ar necesita investiții de 4 milioane de euro, dar ar aduce mai mulți bani (4,39 mil eur) în comunitate și 131 locuri de muncă;
- Modelul economic bazat pe investiții în turism, recreere, pescuit sportiv și managementul deșeurilor ar necesita investiții de 0,6 milioane de euro, dar ar aduce mai mulți bani (0,64 mil eur) în comunitate și 27 locuri de muncă.
Ignorate și subevaluate
Râurile sunt supuse unor presiuni tot mai mari în întreaga lume din cauza utilizării excesive a apei, a pescuitului excesiv, a microhidrocentralelor și a altor baraje, a poluării și a schimbărilor climatice.
Semnul cel mai clar al daunelor pe care le-am făcut – și pe care încă le facem – râurilor noastre este declinul biodiversității apelor dulci. În ultimii 50 de ani, am pierdut 84% din populațiile de specii de apă dulce – mult mai mult decât în ecosistemele terestre sau marine. Sistemele alimentare sunt responsabile pentru 50% din pierderea biodiversității în apele dulci. În plus, peste 70% din toată apa dulce utilizată de oameni este folosită în agricultură.
„Trebuie să transformăm urgent modul în care producem alimente pentru a reduce impactul asupra climei, naturii și râurilor – și pentru a ne asigura că putem hrăni 10 miliarde de oameni în limitele planetare până în 2050″, a declarat Joao Campari, coordonatorul inițiativelor WWF privind hrana, la nivel global.
La sfârșitul acestei săptămâni, Summitul ONU privind sistemele alimentare va lansa acțiuni, soluții și strategii îndrăznețe pentru a transforma sistemul alimentar global, dar securitatea alimentară globală este în pericol dacă nu avem mai multă grijă de râuri.
