Lipsa unor cifre oficiale si concrete referitoare la numarul biciclistilor din orasele din Romania este principalul motiv pentru care investitiile intr-o infrastructura adecvata pentru biciclistii urbani din Romania intarzie sa se produca.
Institutul National de Statistica (INS), singura institutie abilitata sa conduca un recensamant oficial la nivel national, nu detine niciun fel de cifre referitoare la cati oameni folosesc bicicleta ca mijloc alternativ de transport in mediul urban.
In Romania, nu exista niciun fel de statistica referitoare la numarul de biciclisti inregistrati la nivel urban. Iar asta ne face vulnerabili in fata nepasarii autoritatilor. Un recensamant al biciclistilor ne poate face mai vizibili pentru toti cei din jur. Accesati www.catibiciclistisuntem.ro si completati chestionarul!”, spun reprezentatii Portocala Mecanica.
“O trecem (n.r. problema lipsei unor date statistice) pe ordinea de zi la urmatoarea sedinta. Speram sa se rezolve”, spune Ileana Stroia, consilier superior la INS.
Aceasta lacuna de contabilitate este adesea folosita ca pretext de reprezentanti ai administratiei publice pentru a justifica lipsa investitiilor in infrastructura pentru biciclisti.
Intr-o declaratie de presa de pe 6 august 2012, Carmen Dinca, purtator de cuvant al Administratiei Strazilor, invoca chiar cifre statistice inexistente referitoare la numarul biciclistilor din Bucuresti: “Nu s-a mai investit niciun leu in piste pentru biciclisti. Deocamdata, prioritatile Bucurestiului sunt soferii. In Bucuresti sunt peste 2 milioane de masini, iar biciclisti avem sub 1%. Nu avem o cultura pentru bicicleta cum au nemtii, austriecii, belgienii”.
Acelasi vid statistic a fost folosit si de primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, pentru a insista ca biciclistii nu fac parte din traficul urban, iar acestia trebuie sa fie asimilati pietonilor. Intr-un interviu acordat unui post de televiziune pe data de 15 decembrie, edilul spunea: “Eu insist ca pistele pentru biciclisti sa fie pe trotuar, insa nu cum sunt acum. Biciclistii spun ca vor piste pe strada. Nu pot sa fac asta, ar fi numai incidente nefericite. Nu sunt atenti la trafic si am avea alte probleme”.
In acest moment, exista doar cateva studii care ofera doar minime repere pentru a contura aceasta demografie, insa insuficiente pentru a opera cu cifre reale.
Singurul studiu intreprins in Bucuresti in acest sens, realizat in 2009, face referire la procentul de deplasari facute cu bicicleta din totalul deplasarilor efectuate in spatiul urban. Potrivit cifrelor furnizate de studiul efectuat de RATB la acea vreme pe un esantion de 400 de respondenti, sub 5% din totalul deplasarilor urbane din Capitala se realizeaza cu bicicleta.
Concluziile, dincolo de faptul ca sunt invechite, nu au valoare statistica absoluta, fiind facute dupa metoda esantionului. In plus, numarul de deplasari cu bicicleta nu reflecta implicit si numarul de biciclete existente in Bucuresti. Este cunoscut faptul ca multi dintre cei care au o bicicleta nu o folosesc in oras din cauza lipsei de infrastructura.
O alta statistica, de aceasta data nationala, e mai optimista, insa ajuta, de asemenea, doar intr-o mica masura pentru a estima numarul biciclistilor din Romania. Este vorba despre un studiu la nivel european, potrivit caruia, in Romania s-au vandut acum doi ani 375.000 de biciclete noi.
Este o veste buna, care indica un trend ascendent al folosirii bicicletei, avand in vedere ca in anii anteriori, aceasta cifra era mult mai mica (110.000 de biciclete vandute in 2010, 180.000 in 2009, 210.000 in 2008). In total, 875.000 de biciclete vandute in Romania in doar patru ani.
Statistica aceasta ramane totusi deficitara, deoarece sunt luate in considerare doar bicicletele noi vandute an de an incepand cu 2008, nu si inainte de aceasta data. De asemenea, nu sunt luate in calcul vanzarile de biciclete second hand sau cele facute fara acte.
Prin intermediul platformei www.catibiciclistisuntem.ro, intentionam sa realizam un recensamant cat mai fidel al biciclistilor din marile orase ale Romaniei. Disponibilitatea unor cifre statistice concrete este de folos atat municipalitatilor – pentru a dezvolta infrastructuri ce tin cont de aceasta realitate sociala, cat si grupurilor de lobby care pot opera cu date palpabile atunci cand solicita celor dintai drepturi mai multe pentru biciclisti. Nu in ultimul rand, cifrele acestui recensamant sunt de folos fiecarui biciclist ca raspuns atunci cand are sentimentul ca este perceput si tratat ca un personaj exotic in traficul urban”, au adaugat reprezentantii platformei Portocala Mecanica.
Chiar si in conditiile in care acest recensamant nu este girat in vreun fel de reprezentantii INS, acesta ar trebui facut ca un prim pas pentru obtinerea unei imagini mai clare asupra amplorii utilizarii bicicletei ca mijloc de deplasare cotidiana. Astfel de informatii se regasesc curent in recensamanturi ale populatiei desfasurate in SUA (2007), Marea Britanie (2001 si 2011), dar si in celalelalte state europene, cu precadere vestice (Olanda, Danemarca, Belgia, Olanda, Franta).
