Un numar de 44 de localitati din judetul Covasna s-au asociat in vederea participarii la un proiect comun care are ca scop gestionarea unitara a deseurilor menajere, informeaza Agerpres.
Presedintele Consiliului Judetean Covasna, Tamas Sandor, a declarat, joi, cu prilejul semnarii actului de constituire a Asociatiei de dezvoltare intercomunitara "Sistem integrat de management al deseurilor", ca proiectul care se va derula prin intermediul acesteia este evaluat la 25 de milioane de euro si este unul dintre cele mai mari intocmite de autoritatile locale.
"Din cele 45 de localitati ale judetului numai conducerea orasului Baraolt nu a dorit sa participe, desi Consiliul Judetean va finanta cota parte a localitatilor, fiind vorba de o suma de 2,5 milioane de euro", a declarat Tamas Sandor, potrivit caruia pana acum s-a finalizat studiul de fezabilitate, s-a aprobat masterplanul si a inceput procedura de obtinere a acordului de mediu, iar proiectul va fi predat cel tarziu la inceputul anului viitor.
Practic, 80% din cele 25 de milioane de euro vor fi asigurate de Fondul European de Dezvoltare Regionala – FEDR, 18% din bugetul de stat si 2% din bugetul Consiliului Judetean Covasna. Din acesti bani se doreste construirea unui centru de management integrat al deseurilor, care sa inglobeze un depozit ecologic cu statie de sortare a deseurilor reciclabile, una de compostare a deseurilor organice, precum si o statie de transfer pentru zona Targu Secuiesc, inclusiv containere si autovehicule pentru transport.
In acest scop, Consiliul Judetean Covasna a cumparat 15 hectare de teren in apropierea localitatii Borosneu Mare. Rampa va avea o capacitate de depozitare de 1.000.000 de metri cubi si o durata de functionare de 20 de ani.
Initial, autoritatile covasnene s-au orientat spre localitatea Dalnic, considerata ideala datorita pozitiei geografice centrale, dar au fost nevoite sa renunte la locatie din cauza protestelor vehemente ale unor localnici, care nu au fost de acord ca toate gunoaiele din judet sa se adune in comuna lor, pe considerentul ca acest lucru ar fi afectat dezvoltarea agroturistica a zonei.
Nici faptul ca rampa ecologica nu va polua mediul inconjurator si nici avantajele pe care le-ar putea avea de pe urma acesteia, cum ar fi locuri de munca si bioenergie, nu au reusit sa-i convinga pe locuitorii acestei comune sa accepte proiectul.
