Proiectul statiunii de schi din Parcul Natural Apuseni, pe 86 de hectare, poate fi un tun imobiliar si nicidecum un proiect serios, care sa aduca beneficii sociale, economice si de mediu zonei, a declarat, miercuri, presedintele Centrului Regional de Supraveghere Ecologica "Muntii Apuseni", Mihai Togor.
El considera ca documentatia nici nu trebuia luat in discutie, atata timp cat titularul de proiect nu a depus spre consultare publica niciunul dintre studiile stiintifice (geo, hidro, biodiversitate etc) pe care le-a realizat pentru a-si fundamenta investitia.
"Aceasta lipsa de transparenta este completata de faptul ca in ultimul timp au aparut informatii pe piata imobiliara care spun ca au fost puse in vanzare – la preturi exorbitante – parcele de teren in viitoarea statiune Padis-Lazuri, fara ca proiectul sa detina avizele necesare pentru derulare. Toate acestea ne fac sa credem ca este mai degraba un tun imobiliar si nicidecum un proiect serios, care sa aduca beneficii sociale, economice si de mediu zonei, interesul fiind cu totul altul", a apreciat Togor.
Controversatul proiect de realizare a unei statiuni de schi in mijlocul Parcului Natural Apuseni, in asa numita zona Padis-Lazuri, intr-o zona de conservare speciala, nu a primit, marti, avizul Consiliului Consultativ de Administrare a Parcului Natural Apuseni (CCA al PNAp), format din 51 de institutii si organizatii.
Compania de Turism, Hoteluri, Restaurante Padis (CTHR Padis) isi propune sa infiinteze, pe 86 de hectare, o statiune de schi cu 12 km de partii si 3.000 de locuri de cazare si servicii de agrement conexe, investitorii italieni promitand un impact minim in mediu si o dezvoltare economica fara precedent a zonei.
Initiativa este contestata insa de societatea civila, formata din ONG-uri de mediu active de peste 15 ani in conservarea patrimoniului natural si cultural al Muntilor Apuseni, dar si de mediul academic si stiintific si de comunitatea iubitorilor de munte.
Potrivit secretarului CCA al PNAp, Paul Iacobas, motivele principale pentru care nu se doreste aceasta investitie se refera la amplasamentul propus, in zona de conservare speciala a PNAp, cu o mare diversitate de specii protejate si rare la nivel national si international, precum si in imediata apropiere a rezervatiei stiintifice de turbarii de altitudine "Molhasurile de la Izbuce". Marimea statiunii este neconforma cu principiile turismului in arii naturale protejate.
Realizarea unei astfel de investitii nu favorizeaza in niciun fel comunitatile locale, care nu pot oferi munca de lucru in servicii turistice si in constructii, putandu-se deci estima ca se va apela la forta de munca din alte zone. Mai mult, ar duce la pierderi financiare considerabile ale localnicilor care au investit in crearea unor pensiuni agroturistice in intreaga zona a Muntilor Bihor. Nu in cele din urma, cantitatea de apa deloc neglijabila pentru 3.000 de locuri de cazare va dezechilibra regimul hidric al intregii zone carstice. S-a pus in discutie si problema deseurilor produse de turisti, in statiune si pe traseele turistice.
La intalnirea CCA al PNAp, de marti, 18 decembrie, s-a propus pentru votare schimbarea categoriei de management pentru zona Padis-Lazuri, din "zona de conservare speciala" in zona de dezvoltare durabila a activitatilor umane, fapt ce ar fi inlesnit realizarea acestei investitii. Propunerea nu a primit avizul CCA al PNAp, format in cea mai mare parte din reprezentanti ai comunitatilor locale din perimetrul parcului, neintrunind numarul necesar de voturi pentru a fi aprobata.
"Este imbucurator faptul ca CCA al PNAp a decis in mod democratic si transparent ca o asemenea dezvoltare nu este conforma cu obiectivele de management al parcului, iar pe termen lung, nici cu acelea ale comunitatilor locale, care au inteles ca natura nealterata poate fi un bun mult mai de pret decat o natura antropizata. Este o dovada de maturitate si sper ca acest exemplu sa fie urmat de cat mai multe comunitati din alte arii naturale protejate confruntate cu asemenea amenintari", a declarat Paul Iacobas.
Organizatiile semnatare sustin punctul de vedere conform caruia pentru Parcul Natural Apuseni este prioritar aspectul de conservare a habitatelor si a peisajului caracteristic si punerea in aplicare, in interesul ariilor protejate si al comunitatilor locale, a planului de management initiat de Administratia parcului. In acest sens, este necesara mediatizarea sistemului de compensari si subventii pentru proprietarii de terenuri din arealul Parcului, incurajarea turismului rural si eco-turismului, cu participarea si in beneficiul direct al comunitatilor locale, prin asigurarea unei administrari reale, prietenoase mediului, a zonelor cu impact turistic din Parc.
Parcul Natural Apuseni este propus in intregime drept viitor sit Natura 2000, iar zona platoului Padis este considerata reprezentativa pentru carstul european, datorita prezentei carstului impadurit si a numeroaselor habitate si specii de importanta internationala, precum si a unor fenomene carstice apreciate de specialisti ca fiind de o exceptionala valoare: Cetatile Ponorului si Poiana Ponor, Cheile Galbenei, Cetatile Radesei si Cheile Somesului Cald, Platoul Lumea Pierduta etc.
