Poluarea ne costă în vieți omenești, în sănătate și serviciile medicale aferente acestora, dar implică și cheltuieli majore. Chiar dacă măsurile luate până acum au dus la diminuarea poluării în unele zone urbane, este greu de crezut că țintele stabilite pentru 2030 – zero poluare – ar putea fi atinse. În termeni de bani – aproape 232 de miliarde de euro ar putea fi mobilizați în total de Comisia Europeană în perioada 2014 – 2027. Aerul curat, dar și reducerea nivelului de zgomot devin din ce în ce mai importante pentru europeni.
Orașele europene sunt prea zgomotoase, iar aerul pe care îl respiră locuitorii lor este încă prea poluat, chiar dacă s-au constatat unele îmbunătățiri. Potrivit unui raport special al Curții Europene de Conturi, toate acestea reprezintă un motiv deosebit de îngrijorare, deoarece, în anii următori, UE și statele sale membre vor trebui să își intensifice eforturile pentru a îndeplini standardele mai stricte care vor intra în vigoare.
Curtea a decis să desfășoare acest audit deoarece atât poluarea aerului, cât și poluarea fonică au efecte negative semnificative asupra sănătății oamenilor și asupra mediului.
Comisia se află aproape la jumătatea perioadei de punere în aplicare a planului său de acțiune privind reducerea la zero a poluării, care cuprinde obiective specifice de reducere a poluării atmosferice și fonice până în 2030.
Trei sferturi dintre cetățenii UE locuiesc în zone urbane, fiind astfel deosebit de expuși la poluarea atmosferică și fonică. Potrivit Agenției Europene de Mediu, în Europa, poluarea atmosferică cauzează cel puțin 250.000 de decese în fiecare an.
La aceasta se adaugă expunerea pe termen lung la niveluri excesive de zgomot, care poate avea efecte adverse asupra sănătății, cum ar fi tulburări ale somnului, anxietate, tulburări cognitive și probleme de sănătate mintală, ducând la alte 48.000 de cazuri de boli cardiace și la 12 000 de decese premature înregistrate în Europa în fiecare an.
Însă și dezvoltarea copiilor este afectată. În urmă cu aproximativ o lună, Agenția Europeană de Mediu a publicat un alt raport care demonstrează efectul negativ asupra abilităților cognitive ale copiilor din școlile aflate în zone foarte zgomotoase.
România este în mod constant încadrată în topul țărilor UE cu cel mai poluat aer, iar orașele Iași, București și Ploiești sunt printre cele mai poluate orașe europene, împotriva cărora s-au deschis proceduri de infringement.
UE a introdus norme care să îi protejeze pe cei 450 de milioane de cetățeni ai săi împotriva poluării atmosferice și fonice.
De asemenea, Comisia Europeană susține că a mobilizat 46,4 miliarde de euro pentru perioada 2014-2020 și 185,5 miliarde de euro pentru perioada 2021-2027 în sprijinul obiectivelor pentru un aer curat.
Însă poluarea urbană rămâne o amenințare ecologică majoră pentru sănătate în UE, avertizează
„Am obținut unele progrese în lupta împotriva poluării urbane. Ar fi însă o mare greșeală să ne culcăm pe lauri. UE și statele sale membre trebuie să realizeze că obiectivele ambițioase stabilite nu vor putea fi atinse fără eforturi suplimentare considerabile,”
a declarat Klaus-Heiner Lehne, membrul Curții responsabil de acest audit.
Principalii poluanți
Auditorii recunosc că, în general, calitatea aerului s-a îmbunătățit în UE. În 2022, 10 state membre încă depășeau limita actuală a UE impusă pentru dioxidul de azot (NO2).
Principalii poluanți atmosferici nocivi pentru sănătate, potrivit Agenției Europene de Mediu sunt:
- Particulele în suspensie (PM) sunt clasificate, de regulă, ca PM10 sau PM2,5 în funcție de dimensiunea lor. Principala sursă de emisie a PM10 (cu 43 % din totalul acestor emisii) și a PM2,5 (cu 62 % din totalul acestor emisii) este arderea de combustibili solizi pentru încălzirea locuințelor. În acele părți ale Europei în care încă se mai utilizează combustibil solid pentru încălzirea locuințelor, emisiile de poluanți atmosferici, în special de particule în suspensie, tind să crească atunci când iernile sunt mai aprige. Unele particule în suspensie provin din surse naturale, cum ar fi sarea de mare, praful saharian și vulcanii, în timp ce alte tipuri (denumite particule în suspensie secundare) rezultă din reacții chimice care au loc în atmosferă.
- Dioxidul de azot (NO2) este un gaz poluant, de culoare brun-roșcat. El face parte din categoria oxizilor de azot (NOx). Principala sursă de emisii de NOx este transportul rutier, cu 49 % din aceste emisii.
- Dioxidul de sulf (SO2) este un gaz poluant, incolor, cu un miros pătrunzător. Sectorul aprovizionării cu energie este principala sursă de emisii de SO2 – 44 %.
- Ozonul troposferic (O3) este un gaz incolor format la nivelul solului prin reacții chimice ale poluanților precum NOx, care au loc în prezența luminii solare. Ozonul este transportat în Europa și din alte părți ale emisferei nordice și din atmosfera superioară.
- Compușii organici volatili nemetanici (COVnm) cuprind un amestec de compuși organici cu diferite compoziții chimice. Principalele surse sunt industria prelucrătoare și industria extractivă, care emit 46 % din acești poluanți.
- Amoniacul (NH3) este un gaz incolor provenit în principal din sectorul agricol, care este responsabil pentru 93 % din aceste emisii. Amoniacul contribuie în mod semnificativ la formarea PM2,5 în atmosferă.
Atena, Barcelona și Cracovia, analizate în detaliu
Pentru a evalua eficacitatea acțiunilor naționale și locale care vizează atingerea obiectivelor stabilite de legislația UE, auditorii au selectat trei state membre și trei orașe: Atena în Grecia, Barcelona în Spania și Cracovia în Polonia.
În scopul auditului, Curtea a selectat zone urbane în care poluarea atmosferică și cea fonică erau gestionate de o singură autoritate. Această selecție le-a permis auditorilor să acopere zone urbane care se confruntă cu diverse surse de poluare atmosferică, precum și cu niveluri ridicate de zgomot. S-au examinat măsurile luate pentru a combate poluarea atmosferică și fonică, inclusiv cele sprijinite prin proiecte finanțate de UE în perioadele de programare 2014-2020 și 2021-2027 (13 proiecte în total: 4 în Barcelona, 4 în Cracovia și 5 în Atena).
CLICK pe poze pentru a mări:
În ansamblu, emisiile de principali poluanți atmosferici sunt în continuă scădere în UE. Reducerea emisiilor de amoniac constituie cea mai mare provocare, deoarece acestea au scăzut doar foarte puțin (cu 16 %) între 2005 și 2022. Ar trebui, de asemenea, punctat faptul că, din cauza reacțiilor chimice complexe care generează anumiți poluanți în atmosferă, o reducere a emisiilor nu conduce în mod automat la concentrații mai mici ale respectivilor poluanți.
Standardele UE privind calitatea aerului vor deveni în curând mai stricte. Orașele din UE vor trebui să își intensifice deci eforturile pentru a le respecta, mai ales dacă acestea se vor apropia și mai mult de recomandările Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).
Deseori trecut cu vederea, zgomotul constituie cealaltă față a poluării urbane. Auditorii concluzionează că este practic imposibil să se evalueze progresele înregistrate în reducerea acestui tip de poluare în UE.
În majoritatea statelor membre, monitorizarea zgomotului prezintă lacune și întârzieri, motiv pentru care nu se poate stabili o tendință în acest domeniu.
Datele disponibile sugerează că este puțin probabil ca obiectivul „zero poluare sonoră”, care constă în reducerea cu 30 % până în 2030 a numărului de persoane afectate de zgomotul produs de mijloacele de transport, să fie atins. Potrivit estimărilor, în cel mai bun caz, numărul va scădea cu 19 %, iar în cel mai rău caz, va crește cu 3 % până în 2030.
Adevărul este că orașelor le este foarte greu să combată în mod eficace poluarea aerului și poluarea fonică. De ce? Motivele sunt variate: de la o proastă coordonare a acțiunilor autorităților până la eficacitatea îndoielnică a măsurilor, fără a mai aduce în discuție și rezistența la nivel local împotriva acestora.
Să ne gândim, de exemplu, la zonele (sau „axele”) verzi, unde pietonii și bicicliștii au prioritate față de mașini. Auditorii au constatat că ele aduc beneficii localnicilor, dar că, pe străzile învecinate, calitatea aerului s-a deteriorat, iar nivelurile de zgomot au crescut.
Zonele cu emisii scăzute
Zonele cu emisii scăzute – care contribuie la reducerea poluării atmosferice și fonice – au devenit și ele un subiect tot mai sensibil. De exemplu, în încercarea de a introduce astfel de zone în Barcelona și în Cracovia, autoritățile s-au lovit de obstacole juridice pe motivul că aceste zone ar fi discriminatorii și ar îngrădi libera circulație.
Auditorii au observat și că procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor pe care Comisia Europeană este abilitată să o pună în aplicare constituie un proces îndelungat și nu întotdeauna eficace în a convinge orașele auditate să respecte normele UE.
Katarzyna Radecka-Moroz, senior auditor, a oferit mai multe detalii, în cadrul unei conferințe cu jurnaliști din întreaga Europă: „În orașul Cracovia, așa cum am menționat deja, din cauza plângerilor cetățenilor și a unor imperfecțiuni de planificare comise de autorități, tribunalul administrativ a blocat și anulat actul municipal care stabilea zona, iar aceasta nu a fost implementată”.
În cazul Barcelonei, zona a fost implementată. Dar cu multe obstacole:
„În cazul de succes, menționam zona cu emisii reduse din Barcelona în termeni de rezultate livrate, dar procesul de introducere a fost, de asemenea, anevoios. Zona a fost introdusă pe 1 ianuarie 2020, însă deja în martie 2022, Tribunalul Superior de Justiție din Catalonia a blocat și anulat legea. Autoritățile au fost nevoite să o pregătească din nou și să o reintroducă, luând mai mult în considerare problemele socio-economice serioase ridicate de cei care au contestat această măsură”, a spus Radecka-Moroz.
Potrivit Pactului verde european, s-au stabilit, pentru 2030, obiective specifice pentru reducerea poluării aerului și a poluării fonice. Se urmărește astfel să se reducă cu peste 55% impactul poluării aerului asupra sănătății (ca număr de decese premature) și cu 25% ecosistemele UE în care poluarea aerului amenință biodiversitatea, precum și cu 30% ponderea persoanelor afectate cronic de zgomotul produs de mijloacele de transport. Aceste obiective nu sunt însă obligatorii pentru statele membre.
Sursa graficelor: Raportul Curții Europene de Conturi
CITEȘTE ȘI:
De ce este faimoasă poluarea aerului din București? În cifre
