Un infringement european, statistici sumbre, stații de monitorizare a poluării nefuncționale, precum si studii de calitate a aerului indoielnice: cum știm dacă avem un aer curat atunci când statul nu reușește să monitorizeze poluarea timp de ani de zile?
Un aer curat este un drept uman fundamental, punctează Organizația Mondială a Sănătății (OMS).
O investigație publicată de ziarul The Guardian, în septembrie 2023, arată că 98% dintre europeni „respiră aer extrem de poluat”. Poluarea, spune investigația respectivă, ar fi responsabilă pentru 400.000 de decese premature în Europa.
Cea mai gravă situație o găsim în șapte țări din Europa de Est, printre care și România, unde poluarea ar depăși de două ori recomandările OMS.
În România: peste 25.000 de morți din cauza poluării
Statisticile oficiale arată că, în țara noastră, mor anual peste 25.000 de oameni din cauza poluării cu PM2,5, O3 și NO2.
Cu toate astea, de peste doi ani, cei mai mulți românii nu știu ce fel de aer respiră: mai bine de jumătate din senzorii de măsurare a poluării aerului din Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului (RNMCA) sunt inactivi din 2022 (!), când statul a rămas fără consumabile și după ce contractul pentru întreținerea și repararea lor a expirat.
Ministerul Mediului a avut nevoie de doi ani să organizeze o licitație pentru a încheia contracte noi, în baza cărora senzorii respectivi să fie reparați și reporniți.
Chiar și așa, deși licitația a avut loc în octombrie 2023, contractul a fost semnat doar în februarie 2024.
Însă, întrebat de Green Report, Ministerul Mediului nu poate să spună încă data la care rețeaua de măsurare a aerului va funcționa din nou!
Cert e că noul contract pentru revizia generală a senzorilor, în valoare de peste 20 de milioane de lei din banii contribuabililor, are termen de implementare decembrie 2024.
„Ulterior prestării serviciilor de revizie pentru echipamentele din stații, vor fi identificate serviciile de reparații necesare, care vor face obiectul unui nou CS (contract, n.red.). După finalizarea reparațiilor, stațiile de monitorizare a calității aerului vor beneficia de servicii de mentenanță (întreținere preventivă), precum și de servicii pentru asigurarea materialelor de referință certificate (butelii cu gaze speciale pentru calibrarea analizoarelor) și a consumabilelor necesare funcționării tuturor echipamentelor”, ne-a transmis Ministerul Mediului.
CE: „România trebuie să adopte un plan cuprinzător de calitate a aerului”
Eșecul statului de a monitoriza calitatea aerului a adus României un infringement. În aprilie 2020, Curtea Europeană de Justiție a decis că România nu și-a îndeplinit obligațiile din Directiva 2008/50/CE, privind calitatea aerului și a constatat „depășirea sistematică și constantă a valorilor limită pentru particulele fine (PM10) în Zona RO32101 (București, România)”.
PM10 sunt particulele ce se găsesc în aer dar nu sunt gaz. Acestea sunt importante pentru că pot afecta advers organele vitale, inclusiv dezvoltarea fătului.
În urma măsurătorilor, instituțiile europene au descoperit că limitele pentru PM10 au fost depășite între 2017 – 2019 și, din nou, în 2022.
Cazul deschis împotriva României nu a fost finalizat, deoarece autoritățile de la București au eșuat în a adopta un plan pentru a diminua poluarea în capitală.
„Pentru a demonstra că valoarea limită zilnică pentru PM10 este respectată, România trebuie să adopte un plan cuprinzător de calitate a aerului. Ca de obicei, Comisia monitorizează îndeaproape acest caz”, a declarat Maëlys Dreux, purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, pentru Green Report.
Sursa poluantului
Green Report a întrebat Comisia Europeana (CE) cum afectează senzorii defecți capacitatea României de a îndeplini obligațiile din directivă:
„Pentru a răspunde problemelor legate de monitorizarea calității aerului în România, Comisia a decis la 1 iunie 2023 să trimită României un aviz motivat prin care solicită autorităților să abordeze o deficiență sistemică în monitorizarea poluării aerului, conform legislației UE privind calitatea aerului înconjurător. Comisia a considerat că, deși România a efectuat o revizuire a rețelei sale de monitorizare a calității aerului, au rămas multe lacune privind numărul și tipul adecvat de puncte de prelevare a aerului. Aceste deficiențe au constituit o nerespectare sistemică a obligațiilor de monitorizare a poluării aerului”, ne-a transmis CE.
Nu avem senzori suficienți, mai facem un studiu
Green Report a încercat să afle și cum afectează lipsa senzorilor funcționali rapoartele pe care România este obligată să le trimită anual către Uniunea Europeană, legat de calitatea aerului.
CE nu ne-a răspuns. Ministerul Mediului a transmis însă că aceste rapoarte au fost transmise și în perioada în care stațiile nu au funcționat:
„Raportarea inventarelor naționale de emisii de poluanți atmosferici se realizează anual, prin încărcarea acestora, până la data de 15 februarie a fiecărui an, în rețeaua Reportnet EEA EIONET Central Data Repository (CDR) a Agenției Europene de Mediu şi transmiterea notificării privind datele raportate către Comisia Europeană”, ne-a comunicat ministerul.
Într-un răspuns trimis Green Report, sursa citată vorbește și despre planurile pentru rețeaua de monitorizare a calității aerului.
Pentru început, acest plan, care va fi finanțat „cel mai probabil” de la bugetul de stat, prevede realizarea unui studiu, în 2025, „privind consolidarea inventarului național de emisii pentru anumite categorii de activității”.
Curățarea aerului, o problemă urgentă
În timp ce România își face planuri pentru studii și licitații care durează ani, experții fac un apel urgent pentru asigurarea unui aer curat în Europa.
Într-un articol publicat în Revista Internațională de Sănătate Publică (International Journal of Public Health), mai mulți oameni de știință avertizează: „Întârzierile în curățarea aerului din Europa sunt extrem de problematice, deoarece ar conduce la pierderi de vieți umane ce ar putea fi prevenite și ar agrava inegalitățile din întreaga Europă”.
Apelul lor vine după ce Uniunea Europeană a modificat limitele pentru poluanți, potrivit recomandărilor OMS din 2021, însă implementarea lor ar urma să fie amânată până în 2035 sau chiar 2040, în unele cazuri.
„Poziția comunității de sănătate este clară: să urmăm știința și să aliniem complet noile valori limită ale UE cu Directiva de Calitate a Aerului a OMS până în 2030”, arată sursa citată.
„Este important de subliniat că întârzierile vor însemna eșecul în protejarea celor mai vulnerabili la efectele nocive ale poluării aerului: copii, femei gravide, vârstnici, persoane deja bolnave și oameni din grupuri socio-economice defavorizate”, mai spun oamenii de știință.
Această întârziere în aplicarea noilor limite vine în condițiile în care Comisia Europeană a demonstrat că „beneficiile politicii privind calitatea aerului depășesc cu mult costurile de punere în aplicare”.
„Pentru a înțelege mai bine impactul poluanților atmosferici și pentru a dezvolta politici corespunzătoare se impune colectarea, schimbul și diseminarea informațiilor privind calitatea aerului de către statele membre și de către Comisie”, se arată în Directiva privind calitatea aerului, care a suferit amendamente în 2023.
Conform aceleiasi Directive U.E., informațiile actualizate despre concentrațiile din aerul înconjurător ale tuturor poluanților reglementați, precum și planurile privind calitatea aerului și planurile de acțiune pe termen scurt ar trebui, de asemenea, să fie ușor accesibile publicului.
Unul dintre amendamente arată că, în cazul unui prejudiciu adus sănătatii umane, „statele membre ar trebui să se asigure că persoanele afectate (…) pot solicita și obține despăgubiri pentru prejudiciul respectiv de la autoritatea competentă relevantă”.
Nu are senzori, dar se află în topul orașelor curate!
Un top realizat de Institutul pentru Orașe Vizionare (IOV), CityIndex plasează Oradea, unul dintre orașele în care senzorii nu funcționează din iunie 2022, în topul zece al orașelor cu cel mai curat aer din țară!
„Oradea a reușit performanța de a proteja calitatea aerului din zonă, fiind orașul cu cea mai bună calitate a aerului dintre cele mai performante zece orașe din City Index, în principal mulțumită unui sistem modern de încălzire centralizată, care utilizează parțial energie geotermală, dar și a investițiilor în mobilitatea urbană, care au decongestionat traficul în zona centrală”, se arată în studiul citat.
De câteva săptămâni am încercat să aflăm, de la reprezentanții IOV, cum au calculat calitatea aerului, însă nu ne-au răspuns la întrebare până la publicarea acestui articol.
Modul în care acest institut realizează studiile este important prin prisma faptului că datele sunt vândute pe urmă autorităților locale din România.
„Sprijinim administrațiile publice și instituțiile locale și naționale să cunoască și să înțeleagă punctele forte și punctele slabe ale orașelor și comunităților pe care le administrează, să își mobilizeze comunitățile, să își contureze direcția de viitor, să construiască brandul de oraș/regiune și să îl comunice pentru a-și realiza potențialul economic și social maxim”, este descrierea de pe site-ul IOV.
La o postare pe Facebook pe acest subiect, Marius Cristea, care a participat la realizarea studiului, a scris cum a procedat pentru a stabili calitatea aerului, la Oradea.
„Am verificat datele de input pentru Oradea: pentru NO2 și NOx am avut date pentru 2021 și 2022, iar pentru PM 2,5 și PM10 doar pentru 2021. Am extrapolat aceste date pentru tot intervalul de timp 2021-2023, astfel încât să nu fim nevoiți să scoatem Oradea din tot topul, altă soluție mai bună nu am găsit”, a scris Cristea.
NO2 si NOx (sau NO) sunt gaze produse, in principal, de arderea combustibililor fosili.
„Deși ierarhiile sunt inevitabile atunci când analizezi 41 de orașe prin prisma unui set de 51 de indicatori, noi ne dorim ca acest City Index să fie util mai degrabă ca un instrument de lucru, care arată o poză a realității orașelor la un moment dat”, ne-a spus Roxana Poede, PR director la Institutul pentru orașe vizionare.
„Cei care influențează dezvoltarea orașelor pot să vadă punctele forte sau venerabilitățile orașelor, își pot seta ținte și acțiuni strategice acolo unde stau mai puțin bine, se pot inspira din cazurile altor orașe care stau mai bine pe anumiți parametri etc. În plus, ne dorim să facem acest City Index anual, astfel încât să putem măsura progresul”, a adăugat aceasta.
Două surse publice arată că IOV și-a vândut serviciile către mai multe instituții publice din țară, în ultimii ani.
Contracte cu un total de aproximativ 20.000 de euro apar în Sicap. Cea mai mare sumă a fost cheltuită de Primăria Galați, care a cumpărat, cu aproape 15.000 de euro, servicii de consultanță.
Potrivit data.g4d.ro, și Primăria Piatra Neamț a cumpărat, recent, servicii de consultanță în valoare de aproximativ 15.000 de euro, de la aceeași firmă.
Primăria Buzău a trecut prin Consiliul Local, un proiect de hotărâre pentru un acord de colaborare cu IOV, în vederea accelerării tranziției ecologice. Proiectul este finanțat printr-un grant novergian.
