Mersul pe bicicletă în România implică numeroase provocări și riscuri, dar turismul pe bicicletă este în creștere. Jurnalistul Lucian Mîndruță discută despre experiența sa de cicloturist în primul podcast Green Report din noul sezon, moderat de Raluca Fișer, fondator Green Report.
Cicloturismul în România a devenit o activitate tot mai populară, deși rămâne plin de provocări.
Mersul pe bicicletă este o opțiune atractivă atât pentru sănătate, cât și pentru explorarea peisajelor rurale și urbane din țară.
Însă, infrastructura deficitară, atitudinea șoferilor și poluarea ridicată sunt obstacole importante.
Jurnalistul și creatorul digital Lucian Mîndruță, un cunoscut susținător al cicloturismului, a abordat acest subiect în podcastul Green Report, moderat de fondatoarea Green Report, Raluca Fișer, unde a vorbit despre experiențele și dificultățile întâlnite de cicliști în România.
În țara noastră, drumul pe două roți este văzut de mulți ca fiind riscant, dar pentru cei care aleg acest stil de viață, beneficiile sunt multiple.
Tot mai mulți oameni descoperă plăcerea de a explora România la un ritm mai lent și mai conștient, departe de aglomerația transportului convențional.
Beneficiile ciclismului pentru sănătate – studii internaționale
Mersul pe bicicletă nu aduce doar satisfacții personale, ci și avantaje semnificative pentru sănătate.
Conform unui studiu realizat în Scoția, The Scottish Longitudinal Study, beneficiile ciclismului sunt evidente chiar și într-un mediu urban poluat.
Studiul, desfășurat pe o perioadă de 18 ani și implicând peste 82.000 de participanți, cu vârste între 16 și 74 de ani, arată că persoanele care folosesc bicicleta pentru naveta zilnică au o speranță de viață mai mare și un risc redus de afecțiuni grave.
Cicliștii au un risc de deces cu 47% mai mic decât cei care folosesc mijloace de transport motorizate și un risc de deces cauzat de cancer cu 51% mai scăzut.
Aceste date sunt relevante și pentru România, unde poluarea urbană, în special în București, este o problemă majoră. Țara noastră este în procedură de infringement din cauza poluării aerului.
Riscurile cauzate de poluare sunt reale, există efecte nocive la nivel pulmonar pentru cei care pedalează în orașele poluate mari peste 8 ore pe zi, 365 de zile pe an, potrivit Cambridge University.
„Am avut o perioadă în care am abandonat mersul pe bicicletă din cauza efectelor pe care le-am resimțit asupra plămânilor mergând frecvent în capitală cu bicicleta. Filtrul unei măști de protecție se înegrește între 100 și 200 de kilometri parcurși pe bicicletă în București, asta pentru mine înseamnă o săptămână și jumătate de pedalat.” – spune Mîndruță
Evoluția cicloturismului în România – de la stigmat la pasiune
Ciclismul nu a fost mereu bine văzut în România. Lucian Mîndruță își amintește cum, în trecut, bicicliștii erau adesea percepuți ca săraci.
În anii ‘90, accesul bicicletelor în centrul capitalei era interzis, iar Mîndruță era nevoit să parcurgă distanțe lungi pe rute ocolitoare pentru a ajunge la locul de muncă.
Cu toate acestea, el a continuat să pedaleze, determinat de pasiunea sa pentru acest mijloc de transport.
Astăzi, lucrurile s-au schimbat semnificativ.
Bicicletele moderne sunt echipate cu tehnologii avansate și pot ajunge să coste mai mult decât un autoturism second-hand.
În același timp, percepția asupra bicicliștilor s-a îmbunătățit, iar cicloturismul începe să fie văzut ca o activitate de elită, menită nu doar să promoveze un stil de viață sănătos, ci și să contribuie la protejarea mediului.
Lucian Mîndruță și pasiunea sa pentru biciclete
Lucian Mîndruță este un exemplu de consecvență și dedicare față de ciclism. La vârsta de 14 ani, și-a cumpărat prima bicicletă din banii câștigați fotografiind la diverse evenimente.
Aceasta a fost doar începutul unei pasiuni de o viață, iar manifestul său are și un nume – „Fără fum și fără fumuri!”
Acesta spune că are două direcții principale:
- Încercarea de a face cicloturism și încurajarea parcurgerii distanței dintre orașe pe bicicletă pentru a cunoaște România mai de aproape și mai lent.
- Scoaterea mersului pe bicicletă de sub stigma sărăciei.
De-a lungul anilor, jurnalistul a traversat orașe și a explorat regiuni întregi pe două roți, împărtășindu-și experiențele cu o comunitate tot mai mare de cicloturiști.
Una dintre cele mai memorabile experiențe ale sale a fost când a făcut un pariu cu prietenii că va ajunge la mare pe bicicletă înaintea lor, care mergeau cu mașina.
Mîndruță a plecat de 1 mai spre mare, cu o bicicletă de curse, iar drumul, deși dificil, a fost finalizat în două zile.
Traseele cicloturistice dezvoltate de Lucian Mîndruță la noi în țară
Acum, Mîndruță organizează tururi cicloturistice cu până la 250 de participanți, iar aceste experiențe sunt o sursă de inspirație pentru toți cei care doresc să exploreze România pe bicicletă.
Participanții la astfel de călătorii sunt în marea lor majoritate amatori, acestea fiind singurele tururi de la noi din țară la care participă oameni obișnuiți, care nu pedalează profesionist, în mod normal.
Aceste tururi au semnificație turistică, nu sunt concursuri.
„Organizez tururi de două feluri: Cele oficiale, cu sponsori și mașini însoțitoare și cele informale în care ne dăm întâlnire pe Facebook și plecăm la plimbare. De asemenea, mai facem ture iarna, pornim, de exemplu din Mangalia și pedalăm până în Balchik (Bulgaria n.red).”
- Tura cu bicicleta în Transilvania – Cluj – Târgu Mureș – Timișoara
- Tura cu bicicleta în Dobrogea – pornind din București, fie spre Hârșova, fie spre Matei Corvin, cu întoarcere prin Medgidia
- Tura cu bicicleta spre mare, pornind din București
Provocările infrastructurii și comportamentul șoferilor în România
Ciclismul în România nu este lipsit de obstacole descurajante. Infrastructura pentru bicicliști este slab dezvoltată, iar comportamentul șoferilor reprezintă o amenințare constantă.
Lucian Mîndruță a renunțat la două tururi cicloturistice, București-Sinaia și Herculane-Orșova-Dubova, din cauza riscurilor mari provocate de viteza și inconștiența șoferilor, în special a celor din zonele rurale.
De asemenea, lipsa de curățenie de pe marginea drumurilor este o problemă generalizată.
Pe aproape orice drum din România, cicliștii trebuie să evite gropile, în timp ce trec pe lângă gunoaiele care stau pe marginea drumului, cel mai adesea provenite din aruncatul pe geamul mașinii.
Mîndruță menționează că, pe un segment de drum de doar 100-150 de metri, poate umple un sac de gunoi de 240 de litri.
Cele mai curate drumuri le-a întâlnit în județele Harghita și Covasna, unde, anual, comunitatea de acolo organizează tururi pentru comunitatea sa de pe Facebook, formată din peste 15.000 de cicloturiști.
Cicloturismul ca formă de conștientizare și responsabilizare
Tururile cicloturistice organizate de Lucian Mîndruță sunt mai mult decât simple aventuri pe două roți.
Ele au un scop mai profund: conștientizarea și responsabilizarea socială.
După fiecare tur, jurnalistul publică pe rețelele de socializare un bilanț detaliat al problemelor întâlnite, fie că este vorba de infrastructură precară, comportament iresponsabil al șoferilor sau deșeuri lăsate pe marginea drumurilor.
Aceste tururi oferă, de asemenea, beneficii psihologice.
După 100 de kilometri parcurși, Mîndruță afirmă că starea de spirit devine „zen”, un sentiment de liniște și mulțumire pe care doar ciclismul îl poate oferi.
Mersul pe bicicletă este, astfel, o modalitate de a conecta oamenii cu natura, dar și cu propriul echilibru interior.
„Merg pe bicicletă 12 luni pe an. Prima tură o fac pe 1 Ianuarie, se numește desarmalizarea și plecăm de la parcul Herăstrău la lacul Snagov. Sunt oameni la noi în comunitate care nu consumă alcool în noaptea de Revelion ca să poată merge în această tură.” – spune Lucian Mîndruță.
Opțiuni pentru cicloturismul din România
România are un potențial imens pentru dezvoltarea cicloturismului, dar acest lucru depinde de voința politică și de investițiile necesare.
În Planul Național pentru Redresare și Reziliență (PNRR), există fonduri de 250 de milioane de euro destinate infrastructurii pentru cicloturism, inclusiv pentru traseele Eurovelo, care conectează rutele de ciclism din întreaga Europă, lipsește voința politică, în schimb.
Deși există inițiative, cum ar fi proiectele de bike-sharing electric promovate de Asociația Green Revolution în orașe precum Timișoara, viitorul cicloturismului depinde de implementarea acestor proiecte.
Lucian Mîndruță este optimist că, odată cu creșterea interesului pentru transportul ecologic, cicloturismul va deveni o parte importantă a turismului românesc.
Totuși, pentru ca acest lucru să se întâmple, este nevoie de mai mult curaj și implicare din partea autorităților locale și centrale care se tem să ia decizii politice nepopulare, dar cu un impact pozitiv considerabil pentru mediu.
În plus, în plin an electoral, agenda de mediu pare că lipsește cu desăvârșire din programele de guvernare promise.
Ciclismul ca stil de viață sustenabil
Cicloturismul nu este doar o activitate recreativă, ci și o modalitate de a promova un stil de viață sustenabil, sănătos și responsabil față de mediu.
Într-o Românie unde transportul motorizat domină, iar poluarea este la cote alarmante, ciclismul oferă o alternativă ecologică și benefică pentru sănătate.
Lucian Mîndruță rămâne un ambasador dedicat al mersului pe bicicletă, un promotor al cicloturismului care își dorește să vadă România pedalând spre un viitor mai curat și mai sănătos.
Vezi aici întreg podcastul-interviu Green Report.
#cicloturism #aventuripebicicleta #turismsustenabil #calatoriipedouaroti #transportecologic #biketravel #outdooractivities #bikeexplorers #ecoturism #cyclingtourism #exploreromania #ecolifestyle #travelbybike
