Romania se astepta la declansarea procedurii de infringement pentru depozite neconforme inca din luna ianuarie a acestui an. Intre timp, situatia gropilor de gunoi ramane una fara solutie pentru multe dintre orasele tarii, informeaza Agerpres.
Galati
Gropile de gunoi din municipiile Galati si Tecuci se vor inchide abia pe 16 iulie 2014 si, respectiv, 16 iulie 2017, desi acestea ar fi trebuit sa isi inceteze activitatea pe 16 iulie anul acesta. Viceprimarul municipiului Galati, Nicusor Ciumacenco, a declarat, miercuri, ca prelungirea termenelor de exploatare a gropilor de gunoi se datoreaza faptului ca in ambele municipii se afla in derulare proiecte europene de gestionare a deseurilor. La Galati se afla in derulare proiectul "Managementul integrat al deseurilor urbane solide in municipiul Galati si imprejurimi" (Masura ISPA 2003 RO 16/P/PE/027), in valoare totala de 23.000.000 de euro.
La Tecuci se deruleaza proiectul "ECO Tecuci – Valorificarea deseurilor menajere – Platforma de compostare, Statie de sortare si transfer" (Programul PHARE 2004 "Schema de investitii pentru proiecte mici de gestionare a deseurilor"), in valoare de 979.784,66 euro. Alte localitati din judetul Galati unde, in prezent, se desfasoara proiecte privind managementul deseurilor sunt orasul Targu Bujor si comunele Ivesti, Mastacani, Balasesti, Foltesti si Schela. O situatie aparte se inregistreaza in privinta depozitelor de deseuri industriale. Depozitele de deseuri industriale periculoase – Hidrohalda ArcelorMittal Galati si Batalul Independenta al SC Petrom SA – au fost inchise inca din 2006.
In prezent, din cele doua depozite de deseuri industriale nepericuloase – halda de zgura ArcelorMittal Galati si Halda de Zgura Elnav – doar cea din urma a sistat depozitarea la 1 iulie 2007. Potrivit acordului integrat de mediu incheiat intre autoritatile in domeniu si combinatul siderurgic ArcelorMittal Galati, din data de 16 iulie 2009, trebuie sa inceteze orice depozitare de deseuri in vechea halda de zgura, in caz contrar combinatul putand fi amendat cu peste 100.000 de euro pe zi.
Halda de zgura se afla pe terenul combinatului ArcelorMittal, a fost infiintata in 1968 si se intinde pe circa 100 de hectare. Aici s-au depozitat, in ultimii 40 de ani, deseuri feroase si neferoase provenite din procesul de productie. Se estimeaza ca in halda de zgura se afla circa 59 de milioane de tone de deseuri. Halda de zgura este un punct de atractie si pentru saracii Galatiului care incearca sa obtina bani din vanzarea deseurilor feroase pe care le fura din halda.
Nu de putine ori furturile de la halda de zgura s-au terminat cu tragedii, in care hotii si-au pierdut viata sub malurile de metal contorsionat. Situatia de la vechea Halda de zgura este periculoasa si pentru mediu. Versantii haldei se prabusesc sistematic peste albia paraului Malina, poluand atat apele de suprafata, cat si cele din panza freatica. Pentru astfel de incidente, Directia Apelor Prut a amendat de doua ori combinatul, in decurs de doar zece zile, valoarea totala a amenzii fiind de 70.000 lei.
Harghita
Inchiderea depozitelor de deseuri creeaza neplaceri locuitorilor judetului care sunt obligati sa scoata mai multi bani din buzunar pentru plata ridicarii si transportului gunoiului.
Reprezentantii Agentiei de Protectie a Mediului (APM) si cei ai Garzii de Mediu au declarat, miercuri, intr-o conferinta de presa, ca dupa inchiderea unora dintre depozitele de gunoi se inregistreaza o cresetere a pretului ridicarii si transportului deseurilor. Sursele citate au explicat ca in judet exista o singura firma specializata pe colectarea si transportul gunoiului care a decis cresterea pretului de colectare si transport de la 25 lei/luna/ persoana la 65 lei/luna/ persoana, ceea ce inseamna o majorare cu 250%.
Dupa negocieri cu primariile firma in cauza a decis sa scada pretul la 45 lei/luna/ persoana, dar si in aceste conditii oamenii sunt nemultumiti, sustinand ca in aceasta perioada de criza conteaza fiecare leu pe care il scot din buzunar. Reprezentantii APM si cei ai Garzii de Mediu sustin ca numai in bazinul Odorhei si Cristur sunt peste 100 de mii de oameni afectati de masura cresterii pretului.
"Oamenii nu inteleg de ce locuitorii din Bradesti, comuna foarte apropiata de depozitul ecologic de deseuri de la Techend, trebuie sa plateasca aceeasi suma ca cei din Praid, localitate aflata la 40 de kilometri departare", a afirmat Both Jozsef, specialist in cadrul Agentiei de Protectie a Mediului Harghita. In aceasta perioada se poarta negocieri intre primarii localitatilor afectate de cresterea pretului si reprezentantii firmei de salubritate, discutiile fiind monitorizate de Garda de Mediu.
Cu o zi inaintea expirarii termenului limita, 11 depozite de gunoi din mediul rural au fost inchise si acoperite cu un strat de pamant, iar in cazul a 22 de depozite de deseuri de la sate nu s-au primit nici un fel de notificari de inchidere. De asemenea, doua depozite din mediul urban, Borsec si Vlahita, au fost inchise, iar in cazul a doua dintre ele, Balan si Baile Tusnad, nu exista, deocamdata, notificari de inchidere. Reprezentantii APM si ai Garzii de Mediu Harghita au afirmat ca se asteapta pana in data de 16 iulie dupa care se elaboreaza un plan de control pentru depozitele care inca nu au fost inchise.
Mures
Judetul Mures va avea o mare problema odata cu inchiderea depozitelor istorice de gunoi din 83 de localitati din mediul rural si patru orase, intrucat masterplanul privind sistemul integrat al deseurilor se afla doar in faza de proiect. Singura groapa istorica de gunoi care mai poate functiona este cea a municipiului Targu Mures, in care se depoziteaza 40% din cantitatea totala de deseuri de la nivelul judetului. Aici deseurile pot fi balotate si infoliate intr-o folie speciala, rezistenta la intemperii, dar numai temporar, pentru un an.
In aceste conditii, gunoiul ar trebui transportat la singura groapa ecologica din judet, cea de la Sighisoara, care insa nu are capacitatea de a prelua intreaga cantitate pe termen mediu, daca autoritatile nu vor construi o noua alveola. Radu Spinei, specialist la Compartimentul de Integrare Europeana al Consiliului Judetean Mures, a precizat ca depozitul din Sighisoara trebuie extins pana la 340.000 de metri cubi, care e capacitatea maxima proiectata, intrucat in momentul actual nu functioneaza decat cu una sau doua celule.
Chiar daca exista un acord de principiu al Primariei Sighisoara privind depozitarea de deseuri pentru localitatile din jurul orasului, mai este nevoie de o hotarare de consiliul local care sa permita depozitarea gunoiului si de catre alte localitati in acest loc, dar pana in prezent consilierii locali din Sighisoara nu au adoptat-o. Primarul din Sighisoara, Ioan Dorin Danesan, a declarat pentru AGERPRES ca, desi situatia este critica, municipiul nu va primi si gunoiul din alte localitati, intrucat nu exista loc de depozitare.
"Nu suntem de acord sa mai primim gunoiul altor localitati. Consiliul Judetean trebuia sa ne ajute sa obtinem fonduri de la Ministerul Mediului pentru extinderea depozitului, dar nu am primit nimic. Pana cand depozitul nu va fi extins nu vom fi de acord sa permitem depozitarea gunoiului aici", a aratat Danesan. Seful Agentiei pentru Protectia Mediului Mures, Danut Stefanescu, a precizat ca problema gunoiului din judet este grava si ridica mari probleme deoarece masterplanul privind sistemul integrat al deseurilor se afla inca in faza de proiect.
Acesta a facut referire la proiectul in valoare de circa 50 de milioane de euro, care prevede construirea unui depozit ecologic zonal la Sanpanul, dar care nici macar nu a intrat in faza de evaluare.
"Am avut o intalnire cu primarii, le-am cerut tuturor sa se conformeze. Primarii vor trebui sa discute cu acei operatori care duc deseurile menajere prin statii de transfer si se selecteaza ce este recuperabil, apoi la depozitul ecologic din Sighisoara. Din pacate, la nivel national, proiectul din fondul de mediu inca nu a fost punctat, se intarzie aceasta procedura. Noi avem proiectul depus la Ministerul Mediului, dar nici pana astazi nu s-au deschis aceste proiecte in vederea clasificarii si punctarii lor, tehnic si financiar. Fiecare primar isi suporta raspunderea in caz de neconformare. Deocamdata, Targu Mures are posibilitatea, inca un an, la impachetare", a declarat presedintele Consiliului Judetean Mures, Lokodi Edita Emoke.
Daca unii dintre primari au reusit sa contacteze operatorii in domeniu, exista o serie de probleme in zona de munte a judetului, unde localitatile sunt dispersate, iar drumurile sunt degradate. Primarul din Lunca Bradului, Petrica Teslovan, a aratat ca satele Salard, Neagra si Lunca Bradului se intind pe o distanta de 16 km si nu stie ce sa faca cu deseurile, in conditiile in care groapa cea mai apropiata este la Reghin, dar aceasta trebuie inchisa. El a spus ca va fi nevoit sa transporte gunoiul pe distante extrem de mari, lucru care va implica si costuri suplimentare.
Situatia grava in care se afla judetul Mures in privinta gestionarii deseurilor a fost creata de consortiul italian SC Agenda 21 SA, care, in baza unui parteneriat public – privat incheiat in anul 2003, s-a angajat sa construiasca depozitul ecologic zonal de gunoi de la Ungheni. Intrucat societatea italiana nu s-a achitat de sarcini, Consiliul Judetean Mures a depus in instanta o cerere de reziliere a contractului, solicitand consortiului restituirea terenului. CJ Mures a castigat procesul la Tribunalul Mures, insa Curtea de Apel Targu Mures a apreciat ca dosarul este de natura comerciala si l-a trimis la Brasov, unde se judeca in continuare.
Botosani
Aproximativ 80% din unitatile administrativ-teritoriale din mediul rural au reusit, pana miercuri, sa se conformeze normelor impuse de Uniunea Europeana privind inchiderea gropilor de gunoi. Potrivit conducerii Agentiei pentru Protectia Mediului (APM), din cele 75 de primarii somate sa isi inchida depozitele de gunoi de pe raza localitatilor lor, 15 nu au obtinut documentatiile care sa ateste alinierea la normele europene.
‘Pana in prezent au depus documentatia si au obtinut actul administrativ privind inchiderea gropilor de gunoi un numar de 60 de primarii. Mai sunt 15 situatii. Noua primari ne-au spus ca au finalizat si ii asteptam sa depuna documentatia si mai sunt alti sase primari. Incercam sa luam legatura telefonic sa vedem daca au intampinat vreo problema’, a declarat directorul APM, Sorin Grindei. Potrivit sefului APM, autoritatile locale au posibilitatea de a delega competentele privind serviciile de salubrizare catre trei operatori autorizati din judet.
‘La ora actuala in mediul rural sunt trei operatori, iar in plus pe acestia mai este Urban Serv de la Botosani care poate sprijini mediul rural. Directia de Servicii Publice de la Dorohoi si este in curs de licentiere, la fel ca si serviciul de la Flamanzi. Pana in prezent suntem multumiti de faptul ca 80% din primarii s-au conformat, au inteles aceasta obligatie. Acest procent ne confera un grad de optimism’, a adaugat Grindei.
Satu Mare
Deseurile din judetul Satu Mare vor fi transportate, momentan, in gropile amenajate din judetele vecine, pana la realizarea gropii ecologice. Purtatorul de cuvant al Consiliului Judetean Satu Mare, Ciprian Fabian, a declarat miercuri, pentru AGERPRES, ca din cauza faptului ca in judet nu exista gropi ecologice de depozitare, iar conform prevederilor HG 349/2005 pana la 16 iulie 2009 trebuie inchise toate spatiile de depozitare neautorizate, primarii au primit liste cu depozitele autorizate din judetene invecinate, urmand sa transporte acolo deseurile.
Masura este temporara pana cand la nivel judetean se va implementa proiectul ‘Management regional al deseurilor urbane si ecologizarea rampelor de deseuri din judetul Satu Mare". Proiectul prevede crearea in aproximativ un an a unui sistem modern de colectare a deseurilor din toate localitatile judetului, selectarea lor si amenajarea unei gropi ecologice judetene. Sistemul de colectare deseurilor va fi format dintr-un depozit central, in comuna Doba, doua statii de transfer, la Carei si Negresti-Oas, patru microstatii de transfer si 146 de puncte de colectare. Capacitatea de depozitare va fi de 2.175.733 mc, fiind previzionate 108 locuri de munca.
Valcea
Lucrarile la depozitul ecologic de gunoi din zona Feteni a municipiului Ramnicu Valcea, care va inlocui fosta groapa de gunoi din zona Raureni, sunt in grafic, a declarat miercuri, pentru AGERPRES, viceprimarul Romeo Radulescu.
"Echipele deja lucreaza in trei schimburi iar prima celula functionabila va fi gata la sfarsitul acestei saptamani, urmand ca imediat sa fie utilizata pentru depozitarea deseurilor. Am inceput tarziu, din motive pe care deja toata lumea le cunoaste, dar firma care a castigat licitatia a reusit in doar doi ani sa recupereze ce nu au facut altii in cinci" – a spus Radulescu. Investitia de la Feteni a inceput cu mai bine de sase ani in urma, dar firma care a lucrat initial nu a onorat contractul. Lucrarea a fost sistata si a urmat o alta etapa de licitatie, ceea ce a dus la intarzieri in ceea ce priveste termenul de finalizare.
Celelalte orase ale judetului fie au propria statie de pretratare, fie depind de acest depozit de la Feteni. Pe langa investitia initiala a depozitului de gunoi, si strada care asigura legatura cu acest cartier va fi asfaltata pe o portiune de aproape zece kilometri. Recent a fost inaugurata in aceasta zona reteaua de apa si canalizare.
Foto: Green Report
