Din cele 37 de arii naturale protejate, cate se gasesc pe intinsul judetului Dolj, nici una nu are un custode, adica o persoana sau o institutie care sa o intretina.
Declarate prin lege arii de interes national si chiar international, ariile naturale protejate din Dolj sunt lasate de izbeliste. Din cele 37 de zone de acest fel, numai sapte au fost date in grija unor custozi. „Arii protejate din Dolj care au avut custode sunt Dunele Dabuleni sau «La Cetate», de care se ocupa Asociatia Tinerilor Jurnalisti si Protectia Mediului Dolj. Pajistea halofila Gighera si Valea Rea din Radovan s-au aflat in grija Fundatiei Actiunea Ecologica Romana.
AJVPS a avut in custodie Balta Cilieni-Bailesti, Complexul lacustru Preajba-Facai si Lacul Adunatii de Geormane. Pentru Lacul Caraula a fost desemnat custode o persoana fizica, iar pentru aria speciala de protectie avifaunistica de la Bistret era semnata conventie de custodie cu Muzeul Olteniei“, a precizat Corina Visan, consilier in cadrul Agentiei pentru Protectia Mediului Dolj.
In prezent, nici una dintre conventiile de atribuire in custodie nu mai este valabila, iar altele noi nu au mai fost semnate pentru ca, odata cu intrarea in vigoare a Ordinului Ministerului Mediului nr. 1533/2008, situatia acestor spatii naturale protejate a devenit incerta. Agentia Nationala pentru Arii Naturale Protejate (ANAP) urma sa se ocupe cu atribuirea in administrare sau custodie a acestor spatii. Cum agentia nu a functionat practic niciodata decat pe hartie, iar in 2009 a si fost desfiintata, peste 900 de zone protejate la nivelul intregii tari au ramas fara custozi. Intre acestea sunt incluse si cele din Dolj.
Distrugerea zonelor protejate
Cu custozi sau nu, in Dolj, majoritatea acestor zone sunt lasate in paragina. Singurele locatii care mai prezinta interes pentru un custode sunt cele din care se poate scoate profit, cum este cazul lacurilor sau baltilor, care pot fi populate cu puiet de peste si folosite pentru pescuit. Custodele nu are nici un interes sa se lege la cap in mod gratuit pentru ca el nu este remunerat, dar are o serie de obligatii: sa conserve zona protejata, sa semnaleze cu panouri, sa informeze populatia locala pentru a face cunoscuta importanta ariei protejate. Altele au fost distruse cu buna stiinta si din cauza indiferentei autoritatilor locale.
Este cazul zonei fosilifere Bucovat, care a fost distrusa in mare parte pentru a face loc constructiei unei vile, proprietate particulara. Lacul Ionele din Urzicuta, altadata o statiune infloritoare si atractiva, cel putin pentru doljeni, este in prezent o zona plina de papuris, buruieni si maracini, desi oficial este arie protejata. Nimeni nu se mai ingrijeste de aceste locuri.
Trasi la raspundere
Recent, Comisia Europeana a dat in judecata Romania la Curtea Europeana de Justitie pentru omisiuni repetate de a se conforma legislatiei comunitare de protectie a pasarilor salbatice. In tara noastra, o suprafata totala de peste un milion de hectare asteapta inca sa primeasca statutul juridic de protectie prevazut initial. Romania nu si-a indeplinit nici obligatia de a desemna, pentru pasarile salbatice, un numar suficient de zone protejate, asa-numitele „arii de protectie speciala“. In Dolj exista patru asemenea zone, declarate pe baza unei directive care protejeaza specii de pasari salbatice. Acestea sunt: Maglavit (cu o suprafata de 3.562,6 ha), Calafat-Ciuperceni-Dunare (29.024,3 ha), Bistret (1.915,6 ha) si confluenta Jiu-Dunare (21.999,9 ha).
