Temperarea incalzirii globale depinde de angajamentul pentru reducerea emisiilor. Peste o suta de sefi de stat si de guvern din intreaga lume incearca azi si maine, la Copenhaga, sa obtina ceea ce doua saptamani de negocieri nu au reusit: un nou acord global pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera.
Neintelegerile dintre statele bogate si cele mai sarace, accentuate de problemele financiare globale, nu au lasat, pana acum, loc de prea mult optimism. Daca presedintele SUA, Barack Obama, s-a aratat increzator in obtinerea unui compromis, premierul britanic Gordon Brown a admis, ieri, ca acordul s-ar putea lasa asteptat.
Militantii ecologisti, reuniti la Copenhaga, au continuat ieri protestele prin care incearca sa ii preseze pe liderii politici. Strazile capitalei daneze, pazite de dispozitive uriase de politisti, ofera o tribuna de exprimare pentru organizatiile verzi, in conditiile in care accesul militantilor la lucrarile summitului a fost drastic redus de organizatori, in ultimele zile, potrivit Reuters.
Probleme nerezolvate
Scopul initial al reuniunii era incheierea unui tratat cu impact legal, care sa impuna tinte severe privind reducerea emisiilor poluante, incepand cu 2013, anul in care expira protocolul de la Kyoto, actualul acord privind clima.
Participantii la summit par sa fi cazut de acord insa ca reuniunea de la Copenhaga se va sfarsi, in cel mai bun caz, cu o intelegere politica. Aceasta s-ar putea transforma in tratat in 2010.
Cele mai multe puncte care constituie acordul nu erau rezolvate, ieri. Unul dintre acestea vizeaza cifra reducerilor de emisii la care tarile dezvoltate se vor angaja.
Un document ONU a propus limitarea incalzirii globale cu 2, sau 1,5 grade Celsius peste nivelul temperaturii din perioada pre-industriala si reducerea emisiilor cu 50 pana la 95% pana in 2050. UE si-a asumat deja o reducere importanta a emisiilor, pe termen mediu, dar asteapta eforturi din partea SUA, care nu au adoptat inca o lege in acest sens.
Un alt punct spinos il reprezinta sumele cu care tarile bogate trebuie sa sponsorizeze tarile sarace, in combaterea schimbarilor climatice. UE a anuntat o contributie de 7 miliarde, pentru perioada 2010-2013, dar tarile sarace vor mai multi bani si cer angajamente clare pentru o contributie pe termen lung.
In fine, este neclar acum daca Protocolul de la Kyoto va fi extins pentru a include contributiile tuturor tarilor sau daca va fi incheiat un nou tratat. Protocolul limiteaza emisiile a 40 de tari dezvoltate, dar nu si ale SUA, astfel ca, cele mai multe tari bogate, in frunte cu europenii, ar prefera un nou tratat.
