"A preveni este chiar mai important decat a recicla", crede Nico Hoffmann, profesor de ecologie in Luxemburg. Astazi, la premierea scolilor verzi ale Romaniei, Hoffmann a acordat un mini-interviu pentru evz.ro, prilej de a ne spune ca aducerea copilului spre natura este principalul scop al educatiei ecologice in scoli. Din acest punct, natura va completa invatarea, iar profesorul intra in planul doi.
In Romania, statul nu actioneaza ca suport al initiativelor ecologice ale tinerilor. Spre exemplu, doar cateva dintre cele 272 de proiecte inscrise in programul "Harta scolilor verzi" au avut parte de o sustinere solida din partea autoritatilor locale. In schimb, in Austria, statul ofera fonduri si consultanta pentru scolile care vor sa primeasca statutul de institutie verde.
Potrivit Ursulei Muellner, reprezentanta unei organizatii ecologice care se concentreaza pe regiunile din Austria Inferioara, o retea a scolilor verzi exista inca din 1995. OKOLOG, numele retelei, include sute de scoli din regiunile din jurul Vienei, care conlucreaza in activitati de mediu. Institutiile de invatamant obtin eticheta verde dupa un proces care dureaza opt ani, in care trebuie de indeplinite peste o suta de criterii.
Totodata, Romania nu are parte de cursuri de educatie ecologica in scoli. Un caz ilustrativ este cel al Grupului Scolar Industrial "Stefan Anghel", din Resita, unde chiar si orele de biologie au fost scoase din programa. Acolo insa, profesoara Lucia Munteanu a avut initiativa si a infiintat o clasa de protectie a mediului. Acum, elevii de la aceasta scoala au avut al treilea cel mai bun proiect ecologic, iar una dintre activitati a vizat protejarea biodiversitatii din cateva ecosisteme din judetul Caras Severin.
INTERVIU
evz.ro: Care este principalul obiectiv al educatiei ecologice in scoli?
Nico Hoffmann: In Luxemburg, copiii nu mai ies afara din case. Noi, cei de la House of Nature, vrem sa ii facem sa iubeasca natura, sa facem mediul prietenul lor bun. Am observat, in timpul calatoriilor in padure pe care le facem cu copiii, ca acestia se fereau sa paraseasca poteca. Nu pentru ca le lipsea curiozitatea – doar sunt copii – ci pentru ca le era pur si simplu frica. Ori indepartarea acestei frici este primul pas spre o "cultura" ecologica.
In scolile din tara dumneavoastra, exista cursuri speciale de ecologie?
Exista. Ele sunt preponderent practice, exact cum trebuie. La noi, sistemul de invatamant s-a schimbat destul de mult in acest an, dupa ce ultimele schimbari majore au avut loc la inceputul anilor ’90. Iar educatia ecologica si-a primit importanta cuvenita. Spre exemplu, in ultimul an, au venit la House of Nature (Haus vun der Natur, denumirea oficiala) peste 240 de clase de elevi.
Ce v-ati dori sa realizati pe viitor in acest domeniu?
House of Nature functioneaza extrem de simplu: informeaza profesorii din scoli, iar acestia trimit elevii la activitatile educative pe care le derulam. Cheia succesului este tocmai implicarea profesorilor, invatatorilor, pentru ca ei petrec cel mai mult timp cu elevul. Scopul final este reducerea poluarii, consumului de apa si energie in scoli. In orasul Luxemburg, s-a construit recent prima scoala 100% ecologica, construita din materiale ecologice si care foloseste energie regenerabila la incalzire.
Aveti un proiect numit "o gradina pentru fiecare scoala". Ce rol are el?
Este cel mai simplu mod de a aduce copiii in contact direct cu natura. Elevii de ciclu primar si gimnaziu planteaza legume si verdeturi intr-o gradina pe care o ingrijesc in restul anului. Pentru ei, este un prilej de a interactiona direct cu agricultura si cu mediul natural. Rezultatele sunt extraordinare.
Ce stat european vi se pare ca aplica o educatie ecologica de inalta calitate?
Aud atatea lucruri bune despre Finlanda, dar despre ei nu cunosc prea multe. Dar, dintre statele cu care am interactionat in proiectele de mediu, cred ca Germania este cea mai eficienta. Ei au un solid concept ecologic si sunt mereu cu un pas inainte.
Tara scolilor verzi are capitala la Calarasi
272 de institutii de invatamant din Romania s-au inscris in proiectul-competitie "Harta scolilor verzi". Ieri, au fost desemnati cele cinci scoli castigatoare, fiecare avand activitati complexe in ultimii ani, concretizate in plantarea de puieti, igienizarea cursurilor de apa si a obiectivelor turistice, dar si orientate spre informarea ecologica a comunitatilor din diferite zone ale tarii. La proiectul sustinut de compania Henkel si de Centrul de Consultanta Ecologica Galati s-au inscris scoli din aproape toata tara, mai putin din Olt, Tulcea si Bihor.
Castigatorii primului loc, elevii de la Colegiul Tehnic "Stefan Banulescu" din Calarasi, au plantat peste 5.000 de puieti, pe suprafete de 25 de hectare. Mai mult, ei au incurajat oamenii locului sa "adopte" un copac, pe care sa il ingrijeasca timp de trei ani de zile. "Trebuie sa protejam acesti arbori impotriva intemperiilor … celorlalti", dupa cum a spus una dintre moderatoarele evenimentului gazduit ieri de Teatrul Act din Capitala.
Elevii de la Dunare au sustinut si un mars de protest impotriva reactoarelor nucleare, dar si teste ale apei din zona, precum si actiuni de colectare selectiva a deseurilor. Locul doi a fost ocupat de elevii liceului "Octavian Goga", din Miercurea Ciuc. Printre altele, ei au ecologizat zece hectare din zona turistica hargiteana Szecseny, de unde au strans peste 900 de kilograme de deseuri. An de an, ei planteaza 1.000 de puieti, pentru a repara intrucatva daunele create de "defrisare masiva si iresponsabila" a padurilor din zona, dupa cum spune profesoara Adriana Galea, de la liceul numit.
"Stop poluarii", un mesaj al elevilor harghiteni filmat la -17 grade Celsius, la Miercurea Ciuc
Sibiul, verde la initiativa
Judetul cu cele mai multe unitati de invatamant inscrise in proiectul "Harta verde a scolilor" este Sibiul (24 de scoli). Acesta este urmat de Iasi, Constanta, Neamt si Galati.
Castigatorii competitiei "Harta scolilor verzi"
Greseli si tentative esuate
La summit-ul pe probleme de mediu de la Copenhaga, Romania a fost criticata pentru modul in care isi administreaza ariile protejate. Petruta Moisi, de la Centrul pentru Consultanta Ecologica Galati, crede ca acuzatia este indreptatita. "Nu avem institutii de stat capabile sa faca fata acestei probleme", crede ea. O alta nemultumire este legata de cum este inteleasa educatia ecologica in multe dintre scolile romanesti.
"De multe ori, se confunda ecologizarea cu salubrizarea. Elevii nu sunt adunatori de gunoi", spune Moisi.
"Casa verde" si "Marea debarasare", semiesecuri
Chiar si programele guvernamentale de anvergura au dat de cele mai multe ori gres. "Casa verde", spre exemplu, program anuntat anul trecut, a fost restrans treptat, fiind inaccesibil romanului de rand.
Un alt esec poate fi socotit programul "Marea Debarasare", in urma caruia au fost stranse prea putine deseuri electrice, cu mult sub cota estimata initial.
