L-au inspirat pe Mihai Eminescu, dar sunt uitati de romanii de azi. Din cei 29 de plopi albi de la marginea Iasului, indragiti de poet, au ramas doar 18 in momentul de fata. Ultima „victima” a fost secerata de furtuna abatuta saptamana trecuta asupra orasului. Arborele s-a prabusit peste gar dul unui restaurant din apropiere.
Este al treilea plop cazut in ultimii ani: in 2002, unul dintre plopi a fost scos din radacini de o furtuna puternica. In 2004, altul s-a rupt de la jumatate, din cauza vantului. Nimeni nu a intervenit pana acum pentru consolidarea copacilor. Asa ca cei ramasi, la fel de batrani, ar putea avea aceeasi soarta la prima vijelie.
Academia Romana nu se implica
Arborii situati pe Soseaua Bucium, in apropierea scolii care poarta acum numele Veronicai Micle, sunt subreziti de trecerea timpului. Desi au fost declarati monument al naturii in 1973, existenta „plopilor fara sot” este pusa in primejdie de intemperii si de lipsa de actiune a Academiei Romane, institutie de care acestia apartin.
Angajatii Directiei de Servicii Publice Municipale (DSPM) Iasi au pus la pastrare ramasitele arborelui cazut saptamana trecuta, in speranta ca vor putea conserva macar o parte din el. In acelasi timp, ei au trimis o noua adresa catre Academia Romana si catre Agentia pentru Protectia Mediului, cerand, pentru a nu se mai stie cata oara, reunirea unei comisii care sa gaseasca solutii pentru conservarea ansamblului.
„Acum 4-5 ani, cand au fost probleme, ne-am intalnit, pentru a vedea ce se poate face pentru conservarea plopilor, dar totul a ramas la nivel de discutie. Cand s-a rupt un plop, noi l-am taiat de la jumatate, ca macar sa ramana acolo ceva din el. Saptamana trecuta am trimis o alta adresa, pentru a intruni din nou comisia”, a declarat Luminita Salceanu, sefa DSPM Iasi.
Una dintre cauze: placarea malurilor cu prefabricate
Soarta plopilor fara sot ar putea fi decisa insa prea tarziu. Reprezentantii DSPM Iasi se tem ca cererea lor ar putea fi plimbata luni in sir intre sectiile Academiei, in ciuda promisiunilor. ”Daca adresa a fost trimisa la filiala noastra din Iasi, va ajunge cu siguranta la noi, iar silvicultorii nostri isi vor spune parerea”, a incercat o explicatie dr. ing. Adrian Peticila, secretar stiintific al Sectiei de Stiinte Agricole si Silvice a Academiei Romane.
Plopul este unul din arborii cu cel mai mare risc de a atrage descarcarile electrice, din cauza taliei inalte si a locurilor mlastinoase in care creste, arata specialistii. Trasnetul cade, de obicei, pe copacii cu o rezistenta electrica mai mica sau pe cei care au coroana mai dezvoltata. Specialistii sustin ca plopii sunt afectati si de adancirea albiei paraului Vamasoaia si de placarea malurilor cu prefabricate. Asadar si actiunile con – stru c torilor din zona scurteaza viata celebrilor arbori.
Pentru a preintampina producerea unor noi accidente si fara niciun ajutor din partea Academiei Romane, reprezentantii munici palitatii se gandesc ca, pentru moment, sa taie parti din coroana fiecarui arbore pentru a detasa uscaturile si a reduce din greutatea suportata de trunchiuri.
„Am luat ramasitele plopului cazut si l-am dus la sera, dar era putred tot. Cand s-a rupt altul, l-am taiat de la jumatate, ca macar sa ramana acolo ceva din el.”
