UE sustine combaterea schimbarilor climatice in tarile sarace. Romania e prea saraca sa ajute. In ciuda crizei, statele UE vor sponsoriza tarile sarace cu 7,2 miliarde de euro, timp de trei ani (intre 2010 si 2012), pentru a le ajuta sa se adapteze schimbarilor climatice, a hotarat, ieri, Consiliul European de la Bruxelles.
Bani multi vin de la Germania, Franta si Marea Britanie, care contribuie fiecare cu 1,2 miliarde. In vreme ce Cehia ofera 12 milioane, iar Ungaria, sase, Bulgaria si Romania joaca in liga mica. Potrivit „EUObserver”, Sofia este gata sa se desparta de 20.000 de euro, in vreme ce Bucurestiul ofera „o suma simbolica”.
Un premier european a apreciat ca oferta Romaniei este de 5.000 de euro pe an, in vreme ce oficialii romani citati de EUObserver au apreciat ca suma „nu va fi atat de mica”. Banii UE, la care ar trebui sa se adauge sume venite din partea Japoniei si a SUA, constituie una dintre mizele principale ale negocierilor internationale de la Copenhaga.
Finantarea vine sa sustina eforturile tarilor sarace care trebuie sa combata efectele schimbarilor climatice – despadurire, crestere a nivelului marii, seceta – si sa isi reduca propriile emisii poluante.
Diplomatia UE, pusa pe roti
Subiect al discutiilor de la Bruxelles a fost si noul serviciu diplomatic al UE. Consiliul European a invitat-o pe Catherine Ashton, diplomatul-sef al UE, „sa prezinte rapid” propunerea privind organizarea si functionarea serviciului ce va atrage diplomati din statele membre si va avea reprezentante peste hotare. Presedintele Traian Basescu a declarat ieri ca Romania a solicitat „un numar” de posturi in cadrul institutiei.
Completari au venit, la Bucuresti, de la secretarul de stat pentru afaceri europene in Ministerul roman de Externe (MAE), Bogdan Mazuru. Acesta a precizat, potrivit Mediafax, ca Bucurestiul doreste sa ofere diplomati care „sa se ocupe, pe cat posibil, de chestiuni importante si pentru Romania, nu numai pentru UE”. „Ne intereseaza mai degraba ce se intampla in bazinul extins al Marii Negre decat in America Latina”, a precizat Mazuru.
Viziunea presedintelui UE
Consiliul European de iarna incheiat ieri a fost ultimul coordonat de o presedintie semestriala. Incepand cu 1 ianuarie, acest rol ii va reveni presedintelui permanent al UE, Herman Van Rompuy.
Acesta a prezentat, joi, cateva schimbari care vor afecta desfasurarea reuniunilor UE. Concret, potrivit EUObserver, Van Rompuy doreste ca aceste reuniuni sa aiba loc intr-un format restrans – in prezenta sefilor de stat si de guvern, dar nu si a ministrilor de externe, spre exemplu.
In plus, summiturile vor fi mai dese si vor avea concluzii „operative”, care pot fi aplicate imediat si care pot fi „vizibile” pentru publicul european.
