Romanii se vor putea mandri in curand cu trei case pasive certificate si cu alte 16 aflate in diferite stadii de realizare si atestare. In ciuda numarului aparent mic, specialistii prezenti astazi la conferinta internationala „Case Pasive in Romania” din cadrul Targului Renexpo au privit cu optimism dezvoltarea viitoare a pietei cladirilor cu consum mic de energie.
Casa pasiva este o constructie ale carei pozitionare, arhitectura, izolatie si sistem de instalatii permit reducerea consumului de energie termica cu pana la 90% fata de o casa standard. Potrivit reprezentantilor Institutului de Studii si Proiectari Energetice (ISPE), standardele casei pasive sunt foarte ridicate, iar certificarea ei se face doar de catre Passiv Haus Institut Darmstadt. Consumul anual pentru incalzire nu trebuie sa depaseasca valoarea de 15kWh/mp an, iar consumul total de energie primara pentru toti consumatorii din locuinta, respectiv incalzire, apa calda, ventilatie, pompe, iluminat, gatit si aparate casnice, nu trebuie sa depaseasca 120 kWh/mp an.
Experimentul ”Politehnica”
Una dintre constructiile care asteapta certificarea este ”Casa pasiva Politehnica”, doua corpuri de cladire construite in campusul Politehnicii. Potrivit Andrianei Milandru, inginer in cadrul sectiei de Studii si Finantare de Proiecte din ISPE, imobilul este proiectat pe o suprafata de 160 de metri patrati si are un singur nivel. Casa pasiva va gazdui seminarii si conferinte si va fi deschisa publicului pentru vizitare, fiind monitorizată online.
Dupa obtinerea certificarii, constructia va fi brevetata si apoi multiplicata in intreaga tara de catre partenerii implicati in proiect. Printre acestia se numara Universitatea de Arhitectura si Urbanism „Ion Mincu“, Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti, AGECOM Baia Mare si Institutul de cercetari electrotehnice Bucuresti.
„Constructia unei case pasive nu ar trebui sa depaseasca cu mai mult de 20% costurile unei locuinte normale”, a declarat prof. dr. arh. Cristina Ochinciuc, de la Universitatea de Arhitectura si „Urbanism Ion Mincu”. Chiar si asa, costul relativ ridicat, complexitatea procesului de certificare si absenta unui cadrul legislativ care sa incurajeze constructia de case verzi fac ca antreprenorii sa fie inca reticenti in ceea ce priveste dezvoltarea unor proiecte de proportii. Acestia prefera sa se orienteze catre constructii cu consum mic de energie, dar care nu respecta standardele stricte impuse de normele europene de cladiri pasive.
„Am cumparat peste 70 de hectare de teren in localitatea Frumusani, unde am fi vrut sa dezvoltam un proiect de 3.000 de astfel de case, dar e posibil ca din cauza costurilor si procedurilor sa ne limitam doar la cladiri eficiente energetic”, a declarat Jos Oude Vrielink, manager in cadrul companiei Baruch Group.
Sa construim nemteste
Daca in Romania lucrurile merg greu, alte state europene au incurajat initiativele in sectorul cladirilor pasive oferind sustinere financiara. Rezultatele nu au intarziat sa apara. In Germania s-au construit pana in prezent peste 8.000 de case pasive, iar cei interesati sa-si construiasca o astfel de locuinta dispun de conditii speciale de creditare din partea statului german. De aceleasi beneficii se bucura si cei care vor o casa cu un consum mic de energie.
Si austriecii au investit in acest sector, ajungand la peste 1.500 de cladiri pasive. In Austria exista noua scheme suport pentru acordarea de granturi sub forma de credite sau stimulente pentru casele care economisesc energie.
De asemenea, Olanda este un exemplu de buna practica in domeniul cladirilor economice, aproximativ 50% dintre cladirile lor pasive fiind obtinute prin reabilitari.
Text de Raluca Petrescu
