Zilele caniculare de vara, care se sfarsesc cu ploi torentiale, si iernile geroase, cu multa ninsoare, sunt normale pentru tara noastra. „In cazul Romaniei, caracteristicile climatice, date, in principal, de asezarea sa la latitudinile medii si de departarea fata de Oceanul Atlantic, sunt cele temperat-continentale, cu un contrast sporit intre verile calde si iernile reci, comparativ cu regiunile situate mai la Vest. Vara, dupa o zi calduroasa care determina sporirea cantitatii de apa din sol, care se evapora, vaporii de apa din atmosfera contribuie la dezvoltarea convectiei, vizualizata prin dezvoltarea unor nori cumulonimbus foarte extinsi pe verticala, ceea ce determina, de multe ori, declansarea unor ploi localizate, dar insemnate cantitativ.
In sol exista insa, de obicei, o rezerva limitata de apa. Odata consumata aceasta rezerva, prin evaporare, nu mai exista conditii de dezvoltare a convectiei locale si nici a ploilor care provin din astfel de sisteme convective. Acest lucru contribuie la intensificarea secetei din ce in ce mai mult“, a explicat pentru „Curentul“ Roxana Bojariu, sef al Sectiei de Climatologie din cadrul Administratiei Nationale de Meteorologie. Si furtunile de vara intense sunt ceva obisnuit. Cat despre tornade, acestea apar si in regiunea tarii noastre.
„Exista chiar si consemnari istorice ale lor. Totusi, la fel ca si in celelalte regiuni ale Europei, intensitatea tornadelor din Romania este, in medie, mult mai mica decat a celor care se dezvolta, de exemplu, in Statele Unite ale Americii. Nu exista inca experimente numerice sau un cadru riguros teoretic care sa ne indice cum se vor modifica caracteristicile tornadelor in conditiile schimbarii climei. Asta pentru ca aceste fenomene au scari spatiale si temporale de manifestare foarte fine – evolueaza pe distante de ordinul kilometrilor si zecilor de kilometri, cu durate de ordinul minutelor si orelor – care necesita o noua generatie de modele climatice cu rezolutii inalte“, a declarat Bojariu.
Cat despre aceasta iarna, „au existat perioade in care temperaturile au fost mai scazute decat norma climatica, intervalul de referinta fiind de obicei 1961-1990. Au fost insa si perioade in care temperaturile au fost semnificativ mai mari decat in mod obisnuit“. Roxana Bojariu a precizat ca „aceste fluctuatii sunt un dat natural al sistemului complex in care oceanul, atmosfera si celelalte componente interactioneaza continuu, schimband intre ele energie.
In cazul particular al acestei ierni, intensitatea si distributia spatiala a fluctuatiilor de temperatura in intreaga emisfera nordica, nu numai in Romania, au fost determinate de dezvoltarea fazei negative a oscilatiei nord-atlantice, cunoscuta si sub denumirea de oscilatie arctica“. Ierni cu dezvoltare a fazei negative a oscilatiei nord-atlantice au mai fost de exemplu in 2000-2001, 1984-1985, 1978-1979, 1961-1962, 1955-1956.
„E adevarat ca in ultimele decenii fazele pozitive ale oscilatiei nord-atlantice au fost cele care au dominat. Iarna 2006-2007, de exemplu, a fost caracterizata de o astfel de faza pozitiva. Ianuarie 2007 a fost considerat cel mai cald din intreg sirul de observatii instrumentale, incepand cam din anul 1850, in emisfera nordica“, a explicat seful Sectiei de Climatologie din cadrul Administratiei Nationale de Meteorologie.
Abundenta ninsorilor cazute, la un moment dat, tine de aceste fluctuatii naturale determinate de interactiunea componentelor geosistemului si de factorii locali care le moduleaza. Roxana Bojariu a adaugat ca „ne asteptam ca frecventa valurilor de frig in anotimpul rece sa scada, in urmatoarele decenii, in conditiile schimbarii climei. Asta nu insemna ca brusc nu vom mai avea astfel de manifestari ale vremii, ci ca ele, pe masura ce vom inainta in acest secol, vor deveni din ce in ce mai rare. La fel, ne asteptam la cresterea frecventei valurilor de caldura din anotimpul de vara, in deceniile ce urmeaza, in conditiile schimbarii climei“.
