Oficiali ai Natiunilor Unite, care au cerut protectia anonimatului, au relativizat importanta discutiilor din decembrie de la Copenhaga, menite sa conduca la incheierea unui acord referitor la reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera, afirmand ca un acord final in acest sens ar putea fi semnat doar in anii urmatori, sustine agentia Reuters.
In opinia acestor demnitari, la Copenhaga ar urma sa fie adoptata, in cel mai bun caz, o declaratie de principiu referitoare la necesitatea unor obiective constrangatoare de reducere a emisiilor, acesta fiind cel mai indraznet dintre obiectivele realizabile ale summitului. De mai multe luni, Secretarul General al ONU Ban Ki-moon si alti inalti oficiali ai ONU, au exercitat, in van, presiuni asupra statelor industrializate si a economiilor in ascensiune puternica (in principal asupra Chinei, Indiei si Braziliei) in sensul ajungerii la un acord ce ar trebui sa inlocuiasca Protocolul de la Kyoto, care expira in 2012 si care nu a fost niciodata ratificat de SUA.
Recent, insa, mai multi diplomati si-au exprimat, in cadru restrans, scepticismul in privinta semnarii unui acord la Copenhaga, iar consilierul lui Ban Ki-moon pentru probleme legate de climat, Janos Pasztor a afirmat, fara echivoc, ca Secretarul General planifica deja “negocieri post-Copenhaga”. “Chestiunea incalzirii globale nu va fi rezolvata in cele cateva saptamani care au ramas pana la summitul de la Copenhaga, am stiut dintotdeauna acest lucru. Aceasta este o problema de lunga durata, a carei rezolvare se va intinde pe mai multi ani sau chiar decenii. Copenhaga trebuie, insa, sa fie un punct de cotitura in acest sens”, a spus Pasztor.
SUA, problema “cheie”
Secretarul General al ONU si-a exprimat in mai multe randuri ingrijorarea cu privire la gradul de implicare in efortul mondial de combatere a incalzirii globale a SUA, care sunt principalul emitent de gaze cu efect de sera si care au respins sistematic, in timpul precedentei administratii Bush, orice idee de obiective cuantificate si constrangatoare de reducere a emisiilor.
Desi actuala Administratie Obama este, la nivel declarativ, mult mai deschisa si recunoaste necesitatea unui acord post Kyoto, proiectul de lege in acest sens nu are practic nicio sansa de a fi adoptat de Senat in acest an, astfel ca negocierile de la Copenhaga ar fi din start compromise pe subiecte cheie precum: nivelul, adica procentul de micsorare a emisiilor si baza de la care trebuie aplicat acesta, respectiv, emisiile din 1990, din 2005 (cum se prevede in proiectul lui Obama) sau, eventual, din alt an de referinta.
De asemenea, opinia publica din SUA nu este foarte convinsa de necesitatea si urgenta adoptarii unor masuri de scadere a emisiilor de gaze pentru a reduce efectele incalzirii globale, in ciuda dovezilor stiintifice clare in acest sens, prezentate de savanti. Mai mult, criza economica ii face reticenti in acest sens si pe unii parlamentari democrati centristi, care se tem pentru locurile de munca din unele state americane puternic industrializate, pe care le reprezinta.
