Cronica Romana: Acord privind schimbarea climatica si Tratatul de la Lisabona

Sefii de state si de guverne din UE, reuniti in Consiliul European de toamna au adoptat doua decizii importante referitoare la finantarea combaterii schimbarii climatice si, respectiv, la exceptari de la aplicarea Cartei Drepturilor Fundamentale ale cetatenilor europeni pentru Cehia, Slovacia si Ungaria.

Astfel, prin adoptarea unei declaratii referitoare la necesitatea unei “finantari corecte” de catre toate statele a costurilor reducerii emisiilor de gaze cu efect de sera, UE creeaza presiune asupra partenerilor din SUA, in sensul acceptarii si la Washington a acestui principiu in cadrul negocierilor pentru un nou acord post-Kyoto, care vor avea loc, in decembrie, la Copenhaga.

Exceptarile de la Charta au vizat, in principal, mentionarea inaplicabilitatii retroactive a acesteia pentru germanii din Muntii Sudeti si maghiarii expulzati din Slovacia in baza asa-numitelor Decrete Benes, care prevedeau confiscarea bunurilor acestor cetateni acuzati de colaborare cu ocupantii nazisti si, respectiv, hortisti. Derogarea in acest sens a fost o conditie ceruta sistematic de presedintele eurosceptic al Cehiei, Vaclav Klaus, care a exclus semnarea Tratatului de la Lisabona in lipsa unei astfel de mentiuni. Dupa acordarea concesiilor, ratificarea tratatului european pare a fi, in sfarsit, asigurata.

In ceea ce priveste schimbarea climatica, liderii europeni au vorbit despre suma de 100 de miliarde de euro pe an pana in 2020, care ar trebui acoperita pentru combaterea incalzirii globale, evitand insa sa stabileasca obiective cuantificate defalcate pe statele membre, in ideea exercitarii de presiuni asupra presedintelui Obama pentru ca SUA sa accepte si ele acest principiu si impreuna sa stabileasca aceste chestiuni in cadrul negocierilor de la Copenhaga, din decembrie. Ecologistii au denuntat insa planul european afirmand ca este prea putin ambitios. Presedintele CE, Jose Manuel Durao Barroso, a vorbit despre plan ca despre un punct de cotitura, premierul suedez, Fredrik Reinfeldt, a carui tara detine presedintia rotativa a UE, a spus ca “Europa detine acum o pozitie soldia de negociere”, insa ecologistii din Parlamentul European au vorbit desprte “un dezastru pentru mediu”.

“UE are acum o pozitie foarte puternica de negociere si trebuie sa serveasca drept model pentru altii”, a declarat premierul suedez Fredrik Reinfeldt dupa summit-ul liderilor europeni. “Acum putem privi restul lumii in ochi”, a spus, la randul sau, presedintele CE, Jose Manuel Barroso. “Saptamana viitoare, impreuna cu Fredrik Reinfeldt, vom merge la Washington si ii vom spune lui Obama: noi suntem pregatiti sa lucram impreuna”, a adaugat el, referindu-se la summitul UE-Statele Unite, de maine.

UE a estimat la 100 de miliarde de euro anual nevoile de finantare pentru a ajuta tarile sarace sa faca fata efectelor incalzirii climatice intre 2013 si 2020. Aceasta problema a devenit centrala in negocierile climatice mondiale. Insa nu a fost decis nimic in ceea ce priveste valoarea contributiei europene. Germania, Franta si Italia au refuzat orice estimare prea mare. Aceste tari vor sa vada si alte state mari actionand. Iar contextul crizei bugetare nu este propice promisiunilor generoase.

Verzii din Parlamentul European au vorbit de un “rezultat dezastruos pentru clima”, acuzand sefii de stat si de guvern ca nu transforma cuvintele lor generoase in actiuni.
 

spot_img

Newsletter-ul de mediu

Ultimele știri