Nepasarea autoritatilor din Timis a dus la o realitate dramatica: judetul este ingropat, incet-incet, sub gunoaie. Din 171 de gropi de gunoi mai functioneaza oficial acum doar patru, nici acelea dintre cele mai mari. Cea mai mare groapa a fost inchisa la presiunile Uniunii Europene.
Sfidand insa cerintele europene, deseurile se arunca si acum in gropi neautorizate. In acest timp, autoritatile au pierdut fonduri europene de 23 de milioane de euro, bani nerambursabili, care fusesera acordati pentru construirea unui depozit ecologic.
Construita in 1972, groapa de la Parta, cea mai mare din Timis, primea aproximativ doua treimi din gunoaiele din judet, inclusiv pe cele provenite din Timisoara. Pentru ca nu corespundea normelor europene, trebuia inchisa din 2008, dar autoritatile locale au reusit sa amane data.
La inceputul acestui an insa au fost nevoite sa o inchida. In caz contrar, amenzile puteau ajunge si la 100.000 de euro pe zi pentru fiecare zi de intarziere. Oricum, groapa devenise, de mai multi ani, o adevarata „bomba ecologica”. Gunoaiele ajunsesera in panza freatica, iar mirosul greu se raspandea pe kilometri intregi.
Inchisa si nu prea
Autoritatile locale au demarat tot felul de artificii pentru a rezolva o problema care scapa de sub control. Una dintre ele a fost de a usca si „impacheta” gunoaiele, care au fost depuse intr-o zona industriala a orasului. Cum zona s-a umplut de aceste „pachete”, incepand din vara, ele sunt transportate in judetul Hunedoara, intr-o groapa din comuna Rapolt. Pe ascuns, gunoaiele sunt aruncate in continuare in groapa de la Parta, ceea ce inseamna pur si simplu inselarea autoritatilor europene. Cu toate acestea, timisorenii platesc taxa de colectare a gunoiului majorata 100%.
Iata ce declara un comisar din cadrul Garzii de Mediu Timis. „Normal ca tot la Parta se arunca gunoiul. In fata au acoperit, se arunca insa in spate”, spune el. O recunoaste, in parte, chiar si Mihai Cepeha, directorul Garzii de Mediu Timis. „Din cate stiu eu, la ultimele controale facute am observat ca se intampla astfel de lucruri. Am fost sesizati si de cetateni ca se mai arunca gunoaiele si la Parta, dar si in alte gropi care oficial sunt inchise”, sustine Cepeha. Fara multa convingere, altii contrazic aceste afirmatii. „Oficial este sistata depozitarea la Parta”, afirma Gabriela Lambrino, director al Directiei Regionale de Mediu Timisoara. „Din cate stiu eu, nu se mai depoziteaza acolo. Se duc langa CET, unde se impacheteaza.
Ulterior o parte se duc la Hunedoara, iar alta parte la Alesd in Bihor”, spune viceprimarul Timisoarei, Sorin Grindeanu.
In schimb, directorul Retim, societatea care administreaza salubrizarea in oras, afirma ca groapa de la Parta e inchisa cu adevarat. „Nu se mai arunca acolo. Nu riscam sa primim miliarde de lei amenda acum. Din Timisoara strangem zilnic 400-420 de tone de gunoaie. Nu riscam pentru cateva tone. Ca mai vin unii si arunca acolo cu pungile, e o alta discutie”, ne-a declarat Florin Cepanariu, directorul Retim.
Cum sa pierzi 23 de milioane de euro
Despre construirea unui nou deponeu ecologic se vorbeste la Timisoara de mai bine de un deceniu. Problema este gestionata de Consiliul Judetean Timis, condus din 2004 de liderul PDL, Constantin Ostaficiuc. Institutia a reusit „marea performanta” sa piarda banii destinati ridicarii unei gropi ecologice, fonduri ISPA nerambursabile de 23 de milioane de euro. Si asta pentru ca au tergiversat luarea unei decizii in privinta amplasamentului. Afacerile imobiliare au avut prioritate in fata celei mai stringente probleme a judetului.
La inceputul lui 2007 s-a gasit o noua finantare, de aceasta data guvernamentala. Din nou problema amplasamentului a fost amanata, tot din cauza afacerilor imobiliare. Abia anul trecut s-a gasit un loc. Cu toate ca Ostaficiuc afirma atunci ca la inceputul lui 2009 vor demara lucrarile la deponeu, nici in acest moment nu se intampla nimic.
O licitatie organizata in primavara pentru desemnarea constructorului a fost anulata fara motive. „N-a castigat cine trebuie”, afirma viceprimarul Grindeanu. O noua licitatie organizata in septembrie a fost contestata in instanta, iar procesul va demara abia in ianuarie. Constantin Ostaficiuc imparte esecul cu toata lumea. „Toti suntem vinovati ca nu avem deponeu. Grupurile de interese vedeau numai afaceri imobiliare in zonele care au fost alese. Consiliul Judetean va rezolva problema”, afirma el.
4 gropi din 171
Problema gunoaielor din judet a devenit si mai stringenta din luna iulie, cand autoritatile au fost obligate sa inchida 167 de gropi din cele cele 171 cate erau in judet. „Doar gropile de la Sannicolau Mare, Lugoj, Buzias si Faget sunt autorizate in acest moment. Dintre acestea, trei trebuie inchise in 2010”, ne-a mai declarat Gabriela Lambrino, directorul Directiei Regionale de Mediu. In august, la un control al Garzii de Mediu au mai fost descoperite insa 17 gropi deschise.
In alte 27 de cazuri s-au dat avertismente. In mod normal, depozitarile in cele patru gropi ramase viabile ar trebui sa fie mult mai mari, ceea ce nu este cazul. „Depozitam cu doar 10% mai mult decat in momentul in care functionau toate gropile”, ne-a declarat Victor Gozob, administratorul gropii din Buzias. Ce se intampla cu restul gunoaielor? Un raspuns ar putea da ancheta pe care o echipa de control din cadrul CE o va deschide in curand in Romania.
