Delta Dunarii se intinde pe 580.000 de hectare, dar din aceasta suprafata, doar 50.000 de hectare au regim de rezervatie. Peste 360.000 de hectare sunt declarate “zona economica”, destinata agriculturii, iar in rezervatie infloresc turismul ilegal si braconajul.
Aceasta situatie socanta este prezentata intr-un nou film documentar, “Delta Dunarii – Paradisul aproape pierdut”, realizat de organizatia Salvati Dunarea si Delta.
Filmul a fost difuzat in premiera, miercuri seara, la Bucuresti, in prezenta realizatorilor, a guvernatorului Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, Eduard Bratfanof, precum si a celui mai celebru “fiu” al Deltei, Ivan Patzaichin. Vizionarea face parte din programul de actiuni dedicate marcarii “Zilei internationale a Zonelor Umede”, 2 februarie.
Stiu cum arata Delta acum 40-50 de ani si nu sunt deloc multumit de felul cum arata acum. In urma cu 50 de ani, Delta era aparata chiar de oamenii ei, pentru ca stiau ca e a lor. Acum, in Delta se face agricultura, s-a concesionat”, explica Ivan Patzaichin.
Marele conflict dintre interesele economice si cele de mediu, prezent in foarte multe domenii, afecteaza iremediabil si Delta Dunarii. Agricultura a fost favorizata prin incendierea stufului si prin desecari, al caror efect colateral a fost distrugerea mediului natural.
Sistemul de monitorizare ar costa zece milioane de euro
Delta este macinata nu doar de activitati economice autorizate, ci si de initiative ilegale. Printre acestea se numara turismul in zone strict protejate, vanatoarea neautorizata si braconajul piscicol.
“Doar sistemul de monitorizare integrata ar costa zece milioane de euro”, spune Liviu Mihaiu, presedintele Asociatiei “Salvati Dunarea si Delta”. Un asemenea sistem nu ar necesita foarte multi oameni, ci foarte multa aparatura electronica, inclusiv un mare numar de emitatoare radio, tip transponder. Acestea ar trebui instalate obligatoriu in orice ambarcatiune care patrunde in Delta. In acest fel, se va sti permanent, zi si noapte, unde se afla barca, in ce directie se deplaseaza si cu ce viteza.
Barcile sunt un pericol nu doar pentru ca pot avea la bord braconieri, ci si prin simpla lor deplasare. O viteza de 100 de kilometri la ora, pe canal, distruge iremediabil malurile si habitatul natural.
“Daca il prinzi fara transponder in barca, ii confisti barca”, avertizeaza Liviu Mihaiu.
Guvernatorul RBDD, Eduard Bratfanof, considera ca problemele sunt mult mai complicate. “Adevarul complet vorbeste de sute de milioane de euro, pentru lucrari de renaturare. S-a mai spus ca un milion de euro ar fi necesari numai pentru a-i da populatiei, ca sa nu mai faca braconaj, pentru ca nu au alta sursa de venit”, spune guvernatorul.
„70 la suta dintre localnici fac braconaj”
Populatia Deltei este oricum in scadere, dar “dintre localnici, 70 la suta fac braconaj”, estimeaza Liviu Mihaiu. Responsabilitatea nu este doar a oamenilor simpli: “Localnici inseamna si Politia de Frontiera, si Garda de Mediu”, explica presedintele Asociatiei Salvati Delta.
Chiar daca autoritatile statului incearca sa-si indeplineasca misiunea, mergand pana la capturarea unor infractori si aducerea lor in fata instantei, rezultatele finale sunt modeste: “Exista o oarecare indulgenta la judecata, din partea judecatorilor, care inteleg ca braconierul nu are alt mijloc de subzistenta”, recunoaste guvernatorul Bratfanof. In fata acestui ghem de interese contradictorii, “trebuie sa ai nervi foarte tari, sa ai nervi de detinut politic ca sa te lupti. Marii dusmani nu sunt braconierii, sunt administratia politica”, considera Liviu Mihaiu.
Chiar si in acest razboi cu politicienii, activistii de mediu au obtinut primele victorii. In anul 2006, Romania a fost prima tara europeana care a interzis pescuitul la sturioni, pe timp de zece ani, iar anul trecut s-a impiedicat aprobarea vanatorii in Delta Dunarii.
Am reusit sa blocam reintroducerea vanatorii in Delta, desi in Parlamentul Romaniei avem peste 100 de vanatori”, spune Liviu Mihaiu.
Alte elemente pozitive incep sa fie vizibile chiar in inima Deltei. In scolile generale din judetul Tulcea au aparut cursuri de educatie ecologica, iar copiii, la randul lor, se intorc acasa si incearca sa-si “educe” parintii.
“Constientizarea o faci in general la copii. La adulti nu poti sa le spui, direct, «nu mai bracona, fa-ti un PFA si plateste impozit la stat»”, recunoaste guvernatorul Deltei.
Adultii pot fi cointeresati daca li se prezinta avantaje economice directe, iar una dintre metode ar fi turismul ecologic, oferind oaspetilor cazare in locuinte traditionale si plimbari in barci cu vasle. Ivan Patzaichin povesteste ca o ruda apropiata i s-a plans ca eco-turismul nu functioneaza, pentru ca turistii care vin la el in casa “vor sa vada Delta intr-o singura zi, dintr-o barca cu motor de 250 de cai putere, si sa aiba la dispozitie jacuzzi”. Raspunsul lui Patzaichin a fost: “Dar daca turistul o sa vada ce ofera vecinul tau, s-ar putea ca si tu sa fii nevoit sa-ti darami acel jacuzzi”.
“Unii vor ca Delta sa concureze cu Mamaia. E o greseala. Delta trebuie sa ramana un patrimoniu natural”, subliniaza Ivan Patzaichin.
