Trecerea cladirii parlamentului in patrimoniul cultural, identificarea unor solutii pentru eficientizarea consumului si realizarea unui plan bine documentat pentru inverzirea celei mai mari cladiri civile din lume au fost principalele recomandari ale participantilor la seria de conferinte "Parlamentul Verde“, desfasurata in iunie, la sediul legislativului. La initiativa Green Revolution si a Camerei Deputatilor, reprezentanti ai legislativului, ai administratiei si ai companiilor experte pe solutii de mediu s-au reunit pentru a expune idei concrete menite sa ajute la tranformarea Palatului Parlamentului intr-o cladire sustenabila.
Text de Oana Neneciu si Loredana Pana
Primul pas: eficienta energetica
„Parlamentul este un mare consumator de energie, iar cifrele reprezinta bani. Trebuie sa transformam aceasta cladire-simbol intr-una prietenoasa cu mediul, pentru a da un exemplu celorlalti cetateni. Este si in avantajul nostru, dar si in avantajul bugetului public“. Cu acest indemn, Sulfina Barbu, presedintele Comisiei de Amenajarea Teritoriului si Echilibru Ecologic din Camera Deputatilor, a deschis lucrarile conferintei dedicate eficientei energetice a Palatului Parlamentului, prima din seria de dezbateri.
Palatul Parlamentului a reusit sa economiseasca 4,2 milioane kilowati ora, echivalentul sumei de 750.000 euro pe an, numai prin schimbarea becurilor incandescente cu surse de lumina economice, a aratat Alexandru Tanase, directorul departamentului tehnic din cadrul Camerei Deputatilor. Modernizarea iluminatului, deocamdata pe o suprafata de 33.103 metri patrati, a dus la economii considerabile, care nu ar trebui sa se opreasca aici, a subliniat acesta.
Masurile deja implementate, precum schimbarea becurilor incandescente pe aproximativ 10% din suprafata cladirii, au avut rezultate impresionante. Reabilitarea punctului termic, cel mai mare din Europa, cu o capacitate de 32 gigacalorii, a dus la alte economii substantiale. Odata cu finalizarea lucrarilor, in 2007, factura la caldura a scazut cu 20%. Cifra e impresionanta, avand in vedere ca, intr-o luna de iarna, cladirea parlamentului consuma energie in valoare de 700.000 de lei.
In opinia lui Tanase, e totusi nevoie de un plan integrat de eficientizare a consumului de energie. „In 2009, ne propunem sa continuam masurile pentru eficientizarea consumului de orice tip. Urmatorul proiect va fi reparatia capitala a centralei de ventilatie si frig, pentru care vom organiza o licitatie publica“, a mai adaugat Alexandru Tanase.
Parlamentul, in patrimoniul cultural
Pentru a putea accesa finantari pentru un master-plan de „inverzire“, cladirea parlamentului ar trebui sa fie introdusa in Patrimoniul Statului, a
aratat Carmencita Constantin, director la Institutul de Studii si Proiectari Energetice din Bucuresti. Ea a facut o trecere in revista a fondurilor publice
de care ar putea beneficia parlamentul pentru a nu apela la bugetul de stat.
Aceste fonduri pot fi insa accesate numai in cazul in care cladirea ar fi trecuta in patrimoniul cultural national sau al UNESCO, a precizat Constantin.
„Aceasta incadrare ar face-o eligibila pentru sursele de finantare, dar trebuie sa existe proiecte bine gandite si un buget pentru cofinantare. De asemenea, daca vorbim despre economii precum 750.000 euro numai de la schimbarea becurilor, consider ca acesti bani ar putea fi refolositi ca sursa de investitii“, a mai aratat aceasta.
Colectare selectiva la Palat
Implementarea, in iunie, a sistemului de colectare selectiva la Palatul Parlamentului, dar si o eventuala practica de achizitionare a consumabilelor de pe piata produselor eco au creat cele mai vii dezbateri in cadrul celei de-a doua conferinte din seria „Parlamentul Verde“. „Colectarea selectiva a deseurilor a inceput deja in Palatul Parlamentului, iar desfasurarea proiectului reprezinta un exemplu de bune practici in ceea ce priveste implementarea sistemului“, a subliniat Lorita Constantinescu, director comunicare al asociatiei colective Ecorom Ambalaje.
„Toti partenerii implicati au dorit sa puna in practica legislatia si sa gaseasca solutii. Motorul acestui proiect a fost Comisia condusa de Sulfina Barbu“, a mai spus aceasta. Potrivit reprezentantului operatorului de salubritate URBAN SA, Dollores Benezic, cantitatile de deseuri colectate din Palatul Parlamentului au scazut odata cu implementarea infrastructurii de colectare selectiva. Daca inainte de demararea proiectului se colectau 1.000 de metri cubi pe luna, in ultimele doua luni, perioada de proba a proiectului, cantitatile colectate au ajuns la aproximativ 700 de metri de cubi.
Achizitii publice verzi
Uriasa cantitate de consumabile „inghitite“ de infrastructura cladirii si activitatile parlamentului au adus in discutie un subiect sensibil, cel al
achizitiilor publice verzi. Potrivit Sulfinei Barbu, obiectivul de achizitii publice verzi la nivel european pentru anul 2010 este de 50%, tinta care, desi n-a devenit inca obligatorie pentru statele UE, este departe de realitatea romaneasca.
„Suntem datori sa valorificam la maximum resursele de care dispunem si sa cheltuim cu chibzuinta bugetul public. Functionarea ecologica a Palatului Parlamentului are un impact asupra cetatenilor si ii influenteaza sa se comporte responsabil“, a aratat, in acest context, presedintele Comisiei de Amenajare a Teritoriului.
La randul ei, Anamaria Stroia, reprezentantul Ministerului Mediului, a calculat ca achizitiile publice reprezinta 16% din produsul intern brut al UE, adica 150 de milioane de euro. „E o suma care poate crea cu usurinta o piata ecologica puternica“, a subliniat ea.
„Un exemplu pentru bune practici in ceea ce priveste achizitiile ecologice este cu siguranta Palatul Parlamentului, care este si cel mai vizibil exemplu. Si Ministerul Mediului a inceput sa faca achizitii publice verzi, dar nu sunt prea multe exemple asemanatoare. Speram ca din ce in ce mai multe institutii sa le urmeze“, a mai declarat Anamaria Stroia.
Pierderile de apa incarca factura
Factura la apa consumata de Palatul Parlamentului se ridica la nu mai putin de 1,7 milioane lei pe an. Bani grei platiti de contribuabili, in conditiile in care mai mult de 50% din reteaua de apa a cladirii prezinta pierderi semnificative din cauza defectiunilor. „Pierderile de apa produc, la randul lor, uzura conductelor, ceea ce presupune costuri suplimentare“, a explicat Alexandru Tanase, director al Departamentului Tehnic din Camera Deputatilor.
Palatul Parlamentului este strabatut de retea de 150 de kilometri de conducte, iar pana acum au fost facute remedieri la doar 10,5 kilometri. Din 2004 si pana anul trecut, consumul de apa potabila a crescut de patru ori, iar factura de noua ori. „In 2008 s-au consumat 575.000 de metri cubi de apa. Aceste cresteri ale consumului sunt cauzate de gradul mai mare de ocupatie a Palatului Parlamentului“, explica Tanase.
Calitatea apei, sub standardele europene
In contextul discutiilor despre Palatul Parlamentului, Sulfina Barbu a atras atentia ca, desi resursele de apa din Romania nu ridica probleme, nu trebuie ignorata aceasta resursa, nici cantitativ, nici calitativ. „Mai avem multe de facut pentru a indeplini standardele europene pentru calitatea apei. Lipsa statiilor de epurare este cea mai mare problema a calitatii apei“, sustine Sulfina Barbu. O alta problema a apei din Romania, in viziunea Sulfinei Barbu, o reprezinta faptul ca mai mult de jumatate din populatia tarii nu este racordata la reteaua nationala de apa si canal. In 2007, Institutul National de Statistica a elaborat un raport potrivit caruia pierderile de apa au fost de 41% din totalul volumului consumat la nivelul tarii. La nivelul municipiilor si oraselor, pierderile de apa au insumat 44% din consumul total. Comparativ, in tarile europene, pierderile reprezinta 10%. „Daca in institutiile publice ar fi introduse si criterii referitoare la comportamentul angajatilor fata
de resurse, situatia s-ar schimba. Noi ne-am propus sa facem asta in parlament. Prin masurile pe care le vom lua pentru inverzirea parlamentului, facem un apel la fiecare cetatean sa inteleaga cat este de important sa nu irosim apa si resursele, atat pentru importanta lor, cat si pentru economia financiara“, a adaugat Sulfina Barbu.
