Banchiza din Groenlanda se topeste mai repede decat estimau specialistii. Aproape toata gheata ce acoperea masivul Kilimanjaro, din Africa, in anul 1912 a disparut complet pana in 2007.
Stratul de gheata care acopera Groenlanda se topeste mai repede decat estimau studiile stiintifice. Aceasta este concluzia unui raport realizat de un grup international de savanti din Statele Unite, Olanda si Marea Britanie, in urma unei cercetari ce a durat doi ani. Studiul a fost publicat in revista americana “Science” si citat de agentia France Press.
Savantii au descoperit ca verile mai calde decat de obicei au dus la accelerarea pierderii stratului de gheata din Groenlanda. Cifrele din raport vorbesc despre pierderea a aproximativ 1.500 de miliarde de tone de gheata intre anii 2000 si 2008, ceea ce a dus la cresterea nivelului oceanului planetar cu 5 milimetri.
„In urma rezultatelor obtinute, este clar ca pierderea in masa a ghetii din Groenlanda s-a accelerat de la sfarsitul anilor ’90. Cauzele care stau la baza acestui fenomen sugereaza ca tendinta se va mentine in viitorul apropiat“, a spus Jonathan Bamber, unul dintre autorii studiului. Documentul stiintific a folosit un nou model computerizat pentru a analiza datele oferite prin satelit a topirii stratului de gheata.
„Am reusit sa armonizam datele de la doua estimari independente, ceea ce ne da foarta multa incredere in cifrele rezultate si prezumtiile pe care le-am facut despre aceste procese”, a mai spus Bamber.
Nivelul marilor poate creste cu sapte metri
Banchiza din Groenlanda contine suficient de multa apa pentru a determina o crestere a nivelului oceanelor si a marilor cu sapte metri, in conditiile in care s-ar topi in intregime.
Expertii au mai spus ca topirea accelerata a banchizei a fost partial mascata de caderile de zapada mai abundente si ca reinghetarea unei parti din apa rezultata a moderat efectele pierderilor de gheata.
Previziunile devin ingrijoratoare daca sunt coroborate cu un studiu publicat in revista stiintifica “Proceedings of the National Academy of Sciences” de catre cercetatorul Dirk Notz de la Max Planck Institute.
Acest studiu sustine ca nu exista un efect de prag ireversibil pentru banchiza polara, dar ca este posibil sa existe pentru Groenlanda si pentru Antarctica de Vest. Savantul nu a precizat insa care este acest prag, dincolo de care topirea ghetii din cele doua zone devine ireversibila.
Nu numai ghetarii dispar de la an la an vazand cu ochii, ci si „zapezile vesnice“ de pe marile altitudini montane. Himalaya este doar un exemplu.
