Trecatorii sunt intampinati de PET-uri si de gunoaiele ce se revarsa de pe versantii muntilor in lacul de acumulare Tarnita. Cea mai frumoasa zona turistica din judetul Cluj este acoperita de sticle din plastic. Autoritatile locale sustin ca rascumpararea acestor deseuri ar rezolva problema.
Clujul a cunoscut o dezvoltare imobiliara nu doar in zona urbana, ci si pe malul lacului de acumulare Tarnita. Odata cu aparitia cabanelor, a vilelor si chiar a palatelor, pe malul lacului au aparut si gunoaiele.
La „abundenta si varietatea” deseurilor ce se gasesc in zona contribuie si turistii, dar si localnicii, mai ales vara, cand vin sa se scalde in Tarnita. In urma lor raman pungi, PET-uri, doze goale de bere sau cutii de conserve. Toate acestea formeaza un „curcubeu plutitor“, la capetele barajelor de pe lac. „E plin lacul. Daca mergeti mai sus, aveti ce vedea, e plin de gunoaie”, spune Mihai Gherman, un clujean care se plimba de multe ori cu bicicleta in apropiere de barajul Tarnita.
Tanarul spune ca de vina sunt oamenii care arunca deseurile sau „le uita” cand vin la iarba verde. „Ploaia sau cainii le imprastie pe versanti si apoi acestea ajung in apa”, sustine Mihai. Dar de vina sunt si cei care si-au construit cabane sau vile in aceasta zona.
Un cos de gunoi la 13 kilometri distanta
Deseurile plutitoare sunt colectate de catre angajatii Companiei Hidroelectrica de la „buza” barajelor, insa numai dupa ce acestea se grupeaza pe o suprafata de zeci de metri patrati.
Reprezentantii companiei nu au putut sa aprecieze cantitatea de gunoaie, insa sustin ca merg si fac curatenie „cand se aduna deseurile”. Paznicul barajului Tarnita spune ca gunoaiele se aduna pe apa pentru ca nu sunt amplasate pubele. „De-a lungul lacului nu sunt cosuri de gunoi. Exista doar doua, ce deservesc 13 kilometri de teren de-a lungul apei, iar acestea sunt amplasate langa drum”, sustine paznicul.
Autoritatile de mediu au alte preocupari
Pe langa faptul ca pe lacul Tarnita se distreaza copiii de bani-gata care polueaza apa bauta de clujeni, atat cu ski-jeturi, cat si cu barci cu motor, cei care au vile sau cabane in zona nu respecta curatenia.
„Exista o problema cu deseurile in zona lacului, deoarece sunt aruncate multe gunoaie. Curatenia nu e respectata nici de proprietarii locuintelor de acolo, dar nici de turisti”, afirma Mihaela Rozor, sefa Garzii de Mediu Cluj. Institutia nu poate sa ia nicio masura, deoarece toti oamenii de care dispune verifica acum stadiul apelor rurale. „Comisia Uniunii Europene ne-a cerut situatia apelor rurale si nu avem suficient personal”, declara Mihaela Rozor.
Garda de Mediu, de acord cu „buy-backul“
In ceea ce priveste implementarea sistemului „buy-back” aplicat cu succes in Germania, metoda prin care cei care returneaza PET-urile la magazin sunt recompensati, autoritatile locale s-au aratat a fi de acord cu aplicarea lui si in Romania.
„Este o idee foarte buna, pentru ca, pana la urma, toate aceste PET-uri polueaza, iar refolosirea lor nu este deloc igienica. Daca sistemul ar fi foarte bine controlat, el ar functiona cu succes”, sustine Sorin Apostu, primarul Clujului. Subprefectul judetului Cluj, Mircea Jorj, este de aceeasi parere, dar s-a aratat sceptic cu privire la aspectul financiar al proiectului.
„Ratiunile sunt evidente, insa nu stiu ce capacitate financiara avem ca sa facem acest lucru. Din punctul de vedere al afacerii, firma care face colectarea PET-urile ar putea sa faca si platile”, explica Mircea Jorj. Sefa Garzii de Mediu Cluj, Mihaela Rozor, s-a aratat optimista, la randul sau, cu privire la rascumpararea sticlelor din plastic. „Mi se pare o treaba desteapta si absolut normala. Ne-ar ajuta sa mai scapam de atatea ambalaje”, crede Mihaela Rozor.
