Uniunea Europeana este nemultumita de negocierile dinaintea celui mai mare summit pe clima, programat in decembrie la Copenhaga. Jose Manuel Barroso, presedintele Comisiei Europene, spune ca in acest stadiu al discutiilor acordul este foarte aproape de un impas.
Reprezentantii Uniunii Europeane sunt dezamagiti de modul in care se desfasoara negocierile dintre state in ceea ce priveste combaterea schimbarilor climatice. Ei se asteapta la un esec la summitul de la Copenhaga, desi unii spun ca nimic nu poate fi sigur pana in ultimul moment, potrivit AFP.
Conferinta va avea loc in luna decembrie a acestui an. Acolo, statele trebuie sa ajunga la un acord privind reducerea emisiilor poluante, acord ce va lua locul Protocolului de la Kyoto.
„Toata lumea este dezamagita de ritmul negocierilor, chiar daca personal nu ma asteptam la mai mult. Suntem inca la distanta mare de un acord la Copenhaga“, a declarat seful Unitatii pentru Clima a Comisiei Europene, Artur Runge-Metzger.
Aceasta in conditiile in care nu au mai ramas decat 53 de zile pana la evenimentul din Danemarca. „La acest stadiu al negocierilor suntem periculos de aproape de un impas“, a declarat si presedintele Comisiei Europene (CE), Jose Manuel Barroso.
„Avem in fata o cale dificila si nu trebuie sa ne lasam atrasi de discutii despre un Plan B, daca nu vrem sa sfarsim cu un Plan E insemnand esec“, a avertizat presedintele CE. El a adaugat ca nu exista un plan B pentru ca nu avem o planeta B, citand un ONG.
Divergente de fond
Discutiile ce au avut loc la Bangkok, luna trecuta, i-a mai scos pe negociatori din ceata. In sesiunea deschisa in capitala Thailandei, principalul text al negocierilor a fost redus de la 200 de pagini la circa o suta si a devenit mai lizibil.
Cu toate acestea, au iesit la iveala divergente de fond, care dupa cum noteaza cotidianul francez „Le Monde“ ar decurge din clasicul clivaj Nord-Sud.
Ele au aparut atunci cand China, in numele grupului G77 (tarile in curs de dezvoltare), a acuzat statele din Nord ca ar fi vrut sa „omoare“ Protocolul de la Kyoto, principalul vizat in acest caz fiind SUA.
