Adevarul: Cum scapam de sticlele din plastic ce sufoca Romania

Tone de PET-uri plutesc in deriva pe rauri, zac aruncate la marginea soselelor sau infunda ghenele din blocuri. Alaturi de pungile de plastic sau de dozele de bere, alcatuiesc peisaje „inedite” in spatiile naturale protejate de lege sau chiar in mijlocul oraselor, unde se inmultesc de la o zi la alta.

Chiar ministrul Mediului, Nicolae Nemirschi, se arata in urma cu cateva luni, in cursul unei vizite pe Valea Somesului Mare, deosebit de surprins si nemultumit de invazia sticlelor de plastic.

A promis atunci ca va cauta solutii tehnice si economice pentru instituirea taxei pe PET-uri ca varianta la stoparea poluarii cu plastic. Au trecut insa aproape cinci luni, iar sistemul promis, care functioneaza cu rezultate remarcabile in Germania, de exemplu, sub denumirea de „buy-back”, a ramas la nivel de declaratie.

Modelul german: dai PET-ul si iei 0,25 euro

In Germania, sistemul „buy-back”, amintit ca solutie la stoparea invaziei sticlelor din plastic si de ministrul Nemirschi, a fost introdus in 2003. Pentru bauturile care nu sunt imbuteliate in recipiente ecologice reciclabile se percepe o taxa de 0,25 euro (inclusiv TVA).

Acesti bani ii sunt inapoiati cumparatorului in momentul in care returneaza recipientul. In marile lanturi de magazine alimentare exista la intrare automate unde se predau sticlele goale si se emite un bon cu o suma care se scade, la casa de marcat, din valoarea cumparaturilor facute.

„Sistemul «buy-back» a fost introdus in Germania la 1 ianuarie 2003. Pentru bauturile care nu sunt imbuteliate in recipiente ecologice reciclabile se percepe o taxa de 0,25 de euro (inclusiv TVA),, bani care sunt dati inapoi in momentul returnarii recipientului. Regula se aplica pentru tot felul de bauturi de la bere la ceai, apa sau energizante, iar de la 1 aprilie 2009 sunt taxate si recipientele pentru bauturi dietetice”, informeaza pe site-ul sau Ministerul Federal al Mediului din Germania.

Astfel, oamenii sunt motivati sa mearga cu sacosa de PET-uri la magazin. Sticlele din plastic reciclate sunt folosite pentru producerea materialelor textile sau pentru confectionarea ambalajelor destinate produselor cosmetice, iar 20% din PET-urile reciclate reprezinta materia prima pentru producerea altor recipiente din plastic.

Ministrul Nemirschi nu prea vrea „buy-back“

„Ministrul a renuntat deocamdata la ideea de a scoate o lege prin care sa introduca sistemul «buy-back» pentru PET-uri. Exista un proiect cu un grup de lucru, dar acest sistem ar presupune un efort financiar prea mare din partea statului”, spune Dragos Nacuta, purtator de cuvant la Ministerul Mediului.

Reprezentantii ministerului recunosc ca actualul sistem de colectare a PET-urilor intampina probleme, create mai ales la nivel local de primarii si de firmele de salubritate.

„Populatia nu are intotdeauna acces direct la containere, deoarece acestea nu se pot amplasa chiar la scara blocului. In Occident este altceva, acolo sunt case, dar la noi pe o scara de bloc stau si o suta de familii”, sustine Dragos Nacuta. Ideea „buy-backului” nu i-a suras ministrului Nemirschi nici in cazul produselor electrocasnice. La sfarsitul lunii mai, acesta le-a trimis comerciantilor o scrisoare prin care le-a cerut stoparea programului, recomandandu-le sa nu mai foloseasca taxa verde pentru reduceri in folosul personal.

Legea lui Iulian Iancu, „Un PET, un leu”, zace la sertar

Nici sefilor de la organizatiile de colectare a PET-urilor nu le surade „buy-backul”. Mugurel Radulescu, seful Eco-Rom, firma laudata de altfel de Ministerul Mediului pentru rezultatele sale, considera ca aceasta modalitate de colectare, denumita si sistem-depozit, nu ar fi indicata in Romania. Intrebat de reporterul „Adevarul” daca sistemul „buy-back“ ar afecta afacerile firmelor care practica sistemul de colectare selectiva a ambalajelor, Dragos Nacuta a spus ca acest lucru ar fi posibil.

„Sistemul «buy-back» de colectare a PET-urilor ar afecta afacerile firmelor care se ocupa acum de colectarea selectiva”, spune Nacuta. Presedintele Comisiei pentru Industrii si Servicii din Camera Deputatilor, Iulian Iancu, a inregistrat anul trecut la Camera Deputatilor o propunere legislativa prin care promova ideea de „buy-back“ pentru PET-uri. Iulian Iancu spunea la acea vreme ca a initiat acest proiect „dintr-un gest disperat, vazand gramezi de PET-uri si de cutii de bere pe lacuri si in jurul localitatilor” si avansa ideea de a-i implica pe cetateni direct in procesul de colectare a PET-urilor.

Iancu propunea ca pentru fiecare PET returnat cumparatorul sa primeasca un leu, iar locurile de colectare sa fie amenajate in hypermarketuri. Statul ar fi urmat sa se implice in aceasta actiune prin asigurarea transportului care, potrivit declaratiilor lui Iancu, „nu presupune vreo suplimentare de fonduri”. Si propunerea lui Iulian Iancu, cat si intentia ministrului Nemirschi nu sunt in acest moment decat vorbe, in timp ce pelagra PET-urilor se intinde peste lacuri, rauri sau la margine de drum.

Firmele de salubritate „gestioneaza“ PET-urile

Colectarea plasticului in Romania se face cu ajutorul unor organizatii private de recuperare a PET-urilor, printre care si Eco-Rom. Acestea amplaseaza containerele destinate colectarii selective, al caror cost, de regula, il suporta si care este cuprins intre 90 si 500 de euro. In colaborare cu primariile, care stabilesc locul amplasarii acestor containere speciale, si cu firmele de salubritate, care le golesc, sorteaza si transporta PET-urile la punctele de reciclare, aceste organizatii fac parte din reteaua actuala de colectare a plasticului in Romania.

Deocamdata insa, aceste containere, din cauza marimii lor, cat si a locurilor in care sunt asezate se dovedesc o solutie destul de ineficienta. Ele sunt amplasate in spatii in care oamenii ajung cu greu ori sunt folosite, de multe ori, pentru depozitarea molozului sau a resturilor menajere. „Suntem o societate de recuperare a PET-urilor. Facem actiuni de promovare, ne ocupam de comunicare. De golirea, sortarea si transportul PET-urilor din containere, se ocupa Salubritatea, pentru ca nu avem masini pentru aceste deseuri”, spune Mugurel Radulescu.

Eco-Rom, 55% din piata

Asociatia Eco-Rom preia responsabilitatile legate de colectarea si reciclarea ambalajelor aduse pe piata de operatorii economici. Eco-Rom reprezinta 55% din agentii economici care colecteaza si PET-uri. Anul 2008 a fost foarte bun pentru Eco-Rom Ambalaje. Societatea a avut o cifra de afaceri de 32,6 milioane de lei, cu peste 40% mai mare decat cea inregistrata in anul 2007.

Solutie

Agentii economici care vand produse ambalate in PET-uri ar putea sa-si doteze magazinele cu spatii pentru colectarea deseurilor, iar comerciantii sa instituie o taxa pentru fiecare PET sau doza de aluminiu. Acesti bani vor fi recuperati de consumatori prin returnarea ambalajelor.

spot_img

Ultimele știri