Orașul Galați, aflat pe locul 2 în topul de Calitate a Aerului realizat de City Index, are doar 2 stații de măsurare a poluării funcționale, din totalul de cinci!
City Index, „o analiză de performanță urban(ă)” a celor 41 de municipii reședință de județ, a fost lansată de curând de Institutul pentru Orașe Vizionare (IOV). Calitatea aerului este unul dintre cei 51 de indicatori măsurați de City Index, pentru a determina „Calitatea locului”.
Conform Indexului de Calitate a Aerului, Reșița, Galați și Sfântu Gheorghe (jud. Covasna) sunt orașele cu cel mai curat aer din România. Topul a fost făcut în baza datelor culese de specialiștii IOV.
După publicarea City Index, Green Report a cerut clarificări legat de modul în care a fost analizată calitatea aerului. Asta deoarece majoritatea senzorilor din Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului (RNCMA) nu funcționează din 2022. Iar indexul a analizat date din perioada 2021 – 2023, incluzând perioada nefuncţională.
La Reșita, care este pe locul 1 la calitatea aerului, senzorul din RNCMA (calitateaer.ro) nu măsoară PM2.5m, unul dintre parametrii luați în considerare de IOV, iar la PM10 datele lipsesc.
La Galați, la singurele două stații de măsurare a poluării funcționale lipsesc măsurători pentru PM10 – un poluant al aerului compus din particule fine cu diametrul de 10 micrometri sau mai mici, emanat prin diverse arderi: de biomasa, de combustibil diesel etc.
„PM10 este responsabil pentru atacurile de tuse, respirația șuierătoare și agravarea stărilor la persoanele cu astm bronșic sau bronșită acută”, indică serviciul de monitorizare a calității aerului airly. Particulele conținute „afectează indirect și restul corpului, inclusiv o creștere a riscului de infarct miocardic și accident vascular cerebral”. Benzopirenul, și el parte din PM10, este, de asemenea, foarte cancerigen.
Pentru NO2 – dioxidul de azot – un alt parametru luat în considerare din cauza contribuției sale la dezvotarea infecțiilor respiratorii și a astmului, există măsurători recente doar la una (!) dintre stații.
Iar pentru PM2.5 – un poluant al aerului la fel de nociv ca si PM10, despre care Green Report a publicat recent – nu există măsurători.
Aerosolii care conțin acești poluanți sunt foarte dăunători – și când nu sunt măsurați.
La fel și în cazul orașului Sfântu Gheorghe, pe locul 3 în top. La ambii senzori din oraș sunt disponibile măsurători doar pentru parametrul O3 (Ozon).
Potrivit unui comunicat de presă al companiei de consultanță, „Indexul de Calitate a Aerului a agregat valorile monitorizate de Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului (RNCMA) a Ministerului Mediului, pentru patru parametri: NO2 (dioxid de Azot), NOx (oxizi de Azot), PM10 (particule în suspensie cu diametrul de 10 micrometri sau mai puțin), PM2.5 (particule în suspensie cu diametrul de 2.5 micrometri sau mai puțin)”.
Potrivit unui document al IOV, poluanții incluși în analiză au fost selectați în funcție de „impactul lor semnificativ asupra sănătății umane și disponibilitatea unui număr suficient de date valide pentru cea mai mare parte a orașelor monitorizate”.
„S-au luat în calcul valorile anuale ale celor patru parametri, publicate pe platforma calitateaer.ro, pentru stațiile situate în cele 41 orașe reședință de județ, pe perioada 2021-2023. Au fost incluse stațiile cu emisii de fond urban, de trafic și industriale de pe teritoriul municipiilor, cu date anuale valide”, ne-a spus sursa citată.
În continuare, IOV a explicat, printr-o notă de subsol la acest citat că:
„Acolo unde stațiile nu au înregistrat valori în fiecare an pe cei patru parametri (fie din cauză că nu au funcționat stațiile, fie că au existat erori de măsurare care nu au permis calcularea unor valori anuale), Indexul a luat în considerare valorile existente în intervalul analizat și le-a extrapolat la toți cei trei ani, pentru a nu exclude unele orașe în lipsa datelor dintr-un anumit an (cum ar fi fost cazul municipiului Oradea, de exemplu, unde stațiile nu au funcționat o perioadă mai lungă)”.
„A fost o provocare să obținem date consistente și comparabile pentru toate stațiile de monitorizare incluse, pe aceleași intervale de timp. Din acest motiv, în definirea metodologiei și în analiza rezultatelor, ne-am consultat cu experți din Ministerul Mediului și specialiști independenți în calitatea aerului, pentru a ne asigura că informațiile prezentate sunt corecte și relevante”, a spus Florian Filat, Director Executiv al Institutului pentru Orașe Vizionare și coordonator City Index.
Totodată, IOV ne-a transmis că datele și clasificările obținute de la Ministerul Mediului arată că 12 municipii sunt încadrate „într-un regim de gestionare 1 a calității aerului, ceea ce înseamnă că există depășiri ale valorilor-limită stabilite de lege, la cel puțin un parametru din cei analizați”. Este vorba de: Deva, Suceava, Pitești, Brașov, Târgu Mureș, Constanța, Craiova, Timișoara, Cluj-Napoca, București, Ploiești și Iași.
Alin Deneanu, expert de calitatea aerului, citat de IOV, susține că printre factorii care contribuie la poluarea orașelor se numără traficul intens, arderea combustibililor fosili pentru încălzirea rezidențială sau producția de energie, precum și alte activități industriale.
„Pe lângă acestea, există și factori conjuncturali. De exemplu, când un oraș trece printr-o perioadă de modernizare intensă a infrastructurii, cu multe lucrări de construcție și demolare, nivelurile de praf și particule PM10 și PM2.5 cresc considerabil”, a completat Deneanu.
„În orașe precum Brașov, condițiile topografice joacă, de asemenea, un rol esențial. Aflat între munți, în depresiunile care favorizează fenomenele de inversiune termică și calm atmosferic Brașovul se confruntă cu dificultăți mari în dispersarea poluanților, ceea ce duce la concentrații ridicate aproape de sol”, a explicat expertul care lucrează pentru Westagem, o companie care oferă servicii în domeniul calității aerului.
Prin prisma acestei declarații, merită menționat că Oradea, care se află pe locul 13 la calitatea aerului în City Index, a avut deschise, începând cu 2022, sute de șantiere! Și acestea sunt doar cele deschise de primărie, fără a lua în calcul șantierele deschise de alte autorități sau cele private.
Potrivit unei declarații din 2022 a primarului Oradei Florin Birta, la acea vreme în oraș erau deschise peste 600 de șantiere! În 2023, administrația locală avea aproximativ 100 de șantiere, multe pentru proiecte foarte mari.
Cu toate acestea și în ciuda faptului că senzorii de măsurare a calității aerului nu funcționează din iunie 2022, autorii indexului nu se sfiesc să spună că „Oradea a reușit performanța de a proteja calitatea aerului din zonă, fiind orașul cu cea mai bună calitate a aerului dintre cele mai performante zece orașe din City Index”.
City Index 2024 analizează evoluția urbană a celor 41 de municipii reședință de județ, sub trei aspecte principale: calitatea locului, prosperitate și vibrație.
Pentru analiză au fost folosiți 51 de indicatori specializați. Au fost analizate date din perioada 2022-2023 pentru cele 41 de municipii reședință de județ.
„Metodologia utilizată combină date statistice oficiale din diverse surse, cum sunt Institutul Național de Statistică și ministere, cu evaluări calitative ale rezidenților și turiștilor obținute de pe platforme precum TripAdvisor și Google Places”, a transmis IOV.
#airquality #calitateaaerului #poluare #airmonitoring #wrongstudies #studiidefecte #greenwashing #camcerigen
