Pe măsură ce urbanizarea globală se accelerează, orașele devin tot mai aglomerate, transformându-se în centre esențiale pentru dezvoltarea economică și socială.
Datele Organizației Națiunilor Unite indică faptul că până în 2050 aproximativ 68% din populația lumii va locui în zone urbane, ceea ce înseamnă un plus de circa 2,5 miliarde de oameni față de prezent.
Mobilitatea urbană este un concept complex care depășește simpla transportare a persoanelor și bunurilor dintr-un punct în altul. Ea reprezintă un sistem integrat ce combină transportul public și privat, accesul facil la servicii esențiale precum educația, sănătatea sau locul de muncă, și o logistică urbană bine pusă la punct.
Mai mult, mobilitatea trebuie să includă și designul spațiilor publice pentru a crea un mediu accesibil și plăcut pentru toți locuitorii, indiferent de vârstă sau condiție socială.
Astfel, ea devine o veritabilă infrastructură socială și economică.
Care sunt provocările orașelor moderne?
Orașele moderne se confruntă cu multiple provocări. Congestia traficului este probabil cea mai vizibilă problemă, cu străzi aglomerate și timpi de deplasare crescuți.
Potrivit celui mai recent raport TomTom Traffic Index (2024), Bucureștiul ocupă locul 5 la nivel mondial în clasamentul celor mai congestionate orașe. Timpul mediu necesar pentru a parcurge 10 km în București este de 31 de minute și 9 secunde, în creștere față de perioada precedentă.
Nivelul de congestionare a ajuns la 48%, iar bucureștenii pierd anual 150 de ore în trafic, doar în orele de vârf.
Pentru mulți, mașina a devenit un adevărat „spațiu social” sau chiar o „a doua casă”. În aglomerația urbană, șoferii ajung să petreacă ore întregi în trafic.
Această situație afectează nu doar productivitatea, ci și calitatea vieții: timpul pierdut în trafic înseamnă mai puțin timp pentru familie, odihnă sau activități personale.
În același timp, presiunea asupra infrastructurii urbane și impactul asupra sănătății mentale și fizice devin tot mai evidente.
În paralel cu provocările legate de mobilitate, poluarea aerului generată în mare parte de traficul rutier, reprezintă o amenințare majoră pentru sănătatea publică. La nivelul Uniunii Europene, se estimează că, anual, peste 300.000 de decese premature sunt cauzate direct de expunerea la poluanți atmosferici emiși de traficul auto, în special particule fine (PM2.5), dioxid de azot (NO2) și ozon (O3) (Consiliul Europei).
Nu în ultimul rând, inegalitățile în accesul la infrastructură și servicii rămân o problemă majoră, deoarece nu toate cartierele beneficiază de mijloace de transport eficiente sau de condiții optime pentru deplasare.
Mobilitate dincolo de orașe
În contextul accelerării urbanizării și al provocărilor legate de mobilitate, este necesar să privim dincolo de limitele orașelor și să includem în discuție și comunitățile rurale și periurbane.
Un fenomen tot mai vizibil este „climate gentrification” sau gentrificarea climatică, situația în care investițiile și politicile verzi în infrastructura urbană cresc valoarea zonelor revitalizate. Însă, în același timp, pot marginaliza indirect locuitorii cu venituri mai mici sau pe cei din mediul rural, care rămân excluși de pe harta accesului facil la servicii și mobilitate.
Astfel, mobilitatea urbană nu mai este doar o chestiune de transport, ci devine un element vital al sustenabilității și incluziunii sociale, ce trebuie să depășească granițele orașului.
Dacă soluțiile inovative de mobilitate și infrastructură nu sunt gândite și implementate integrat, riscăm să accentuăm decalajele dintre oraș și sat, transformând tranziția verde într-un proces inechitabil, ce adâncește „eco-segregarea”.
Un exemplu care ilustrează realitatea, mai mult decât statisticile, este al elevului dintr-un sat aflat la periferia orașului. Acesta poate parcurge zilnic zeci de kilometri până la cea mai apropiată stație de autobuz.
Sau exemplul unei familii obișnuite, cu doi copii, care ar vrea să evadeze din agitația urbană pentru o zi în natură. Să mănânce la o pensiune rurală, să descopere viața de la țară și să aibă parte de o experiență autentică de agroturism.
Fără o rețea de transport public fiabilă și accesibilă, astfel de dorințe firești devin obstacole logistice. Conexiunile fragile dintre oraș și sat înseamnă mai puține șanse pentru locuitorii zonelor marginale și mai puține punți între lumi care ar trebui să colaboreze, nu să se izoleze.
Fără politici publice coerente și soluții echitabile, tranziția verde riscă să devină un lux pentru cei privilegiați, în timp ce ceilalți rămân, la propriu și la figurat, pe margine.
Tocmai de aceea, tehnologia, designul urban și infrastructura pentru micro-mobilitate, transport la cerere sau biciclete trebuie extinse și în zonele rurale și periurbane – acolo unde lipsa conexiunilor poate însemna și lipsa viitorului.
Soluții și tehnologii
În fața provocărilor tot mai complexe legate de mobilitate, tehnologia devine un aliat esențial. De la vehicule electrice și sisteme inteligente de gestionare a traficului, până la platforme digitale care colectează și interpretează date în timp real, soluțiile smart redesenează modul în care ne gândim orașele.
Aceste instrumente nu doar că eficientizează infrastructura, dar permit o planificare urbană ancorată în realitatea trăită de cetățeni, nu în teorii generale.
Pe lângă inovație, și designul urban joacă un rol crucial. Spațiile gândite pentru oameni – accesibile, sigure și prietenoase cu pietonii – încurajează deplasarea activă și folosirea transportului public, cu efecte directe asupra sănătății și calității vieții.
Orașele care investesc în astfel de soluții nu doar că devin mai funcționale, ci și mai umane.
Iată câteva exemple de soluții de mobilitate pe care cel puțin una dintre ele ați experimentat-o cu siguranță până acum:
Aerlive.ro – o platformă românească ce permite colectarea de date în timp real despre calitatea aerului. Aceste date pot fi folosite pentru luarea de decizii informate în domeniul politicilor publice, și ajută cetățenii să înțeleagă care este impactul poluării aerului.
Rastel.io – startup românesc care dezvoltă hub-uri inteligente și securizate pentru biciclete cargo electrice, facilitând livrările sustenabile în zonele aglomerate, cum este centrul istoric al Brașovului. Proiectul pilot, oferă parcări smart cu acces prin aplicație și biciclete cargo cu autonomie mare, reducând blocajele în trafic și poluarea. Rastel.io a fost extins și în alte orașe din România și Europa (Slovacia, Grecia).
Questo – startup românesc care oferă o aplicație de tip treasure hunt și tururi auto-ghidate interactive, prin care utilizatorii pot explora orașe rezolvând puzzle-uri, urmând indicii și deblocând povești ascunse în lumea reală.
Totodată, aplicații precum „Am Parcat” oferă informații în timp real despre locurile libere în parcări, facilitând accesul rapid și reducând timpul petrecut în căutarea unui loc de parcare în orașe aglomerate.
Soluții internaționale
Strava – aplicație dedicată mobilității active (bicicletă, alergare, mers pe jos). Printr-o inițiativă separată, Strava folosește date de la peste 100 de milioane de utilizatori pentru a oferi autorităților o imagine clară și actualizată a traficului pietonal și ciclist. Acest lucru ajută reprezentanții administrațiilor publice din toată lumea să prioritizeze investițiile în infrastructură acolo unde este un trafic intens, maximizând impactul proiectelor urbane.
Glovo – startup spaniol de curierat și logistică urbană, lansat în Barcelona în 2015. Operează în România din 2018 și coordonează din București operațiunile pentru mai multe țări din regiune, inclusiv Bulgaria, Serbia, Croația, Republica Moldova, Bosnia, Muntenegru și Slovenia.
BringAuto – start-up din Cehia care dezvoltă roboți autonomi pentru livrări. Aceste vehicule mici, care se conduc singure, sunt create special pentru livrarea pe ultima milă – transportă colete prin orașe fără să contribuie la aglomerarea traficului sau la poluarea aerului.
Donkey Republic – sistem inteligent de bike-sharing dezvoltat în Danemarca. Bicicletele sale portocalii, ușor de recunoscut, au devenit deja o prezență familiară în zeci de orașe europene, oferind o alternativă comodă și accesibilă la utilizarea mașinii.
Aceste soluții, atât locale, cât și internaționale, arată cum tehnologia și inovația pot transforma orașele românești în spații mai curate, mai eficiente și mai prietenoase cu cetățenii.
Combinate cu finanțări europene și colaborări între startup-uri, autorități și comunități, ele pot contribui semnificativ la reducerea poluării, fluidizarea traficului și creșterea calității vieții.
Concluzii
Pentru a construi orașele viitorului, locuri în care mobilitatea devine un catalizator al calității vieții și al incluziunii sociale – este esențial un parteneriat strâns între autorități, mediul privat și societatea civilă.
O strategie coerentă de mobilitate urbană nu este doar un plan de transport, ci o investiție în sănătatea și echitatea comunităților.
Prin reducerea poluării și a traficului, se îmbunătățește calitatea aerului și, implicit, sănătatea publică.
În același timp, accesul echitabil la infrastructură și servicii contribuie la reducerea disparităților sociale și la stimularea dezvoltării economice.
Mai mult decât atât, orașele care prioritizează oamenii și mediul înconjurător sunt mai bine pregătite să facă față crizelor climatice și altor provocări ale viitorului.
Mobilitatea urbană devine astfel un element-cheie în transformarea comunităților în ecosisteme urbane durabile și reziliente.
