Capacitatea lumii de a produce hrană este pusă în pericol de pierderea biodiversității, conform unui nou studiu ONU care avertizează că sistemul alimentar global este nesustenabil și vulnerabil la amenințări cum ar fi schimbările climatice.
Conform cercetătorilor, în ultimele două decenii, aproximativ 20% din suprafața terenurilor cu vegetație au devenit mai puțin productive. Biodiversitatea solurilor, pădurile, pajiștile, recifele de corali și pădurile de mangrove au înregistrat pierderi semnificative, în timp ce diversitatea genetică a speciilor de culturi agricole și animale domestice a scăzut. În oceane, o treime dintre zonele de pescuit sunt supraexploatate.
Multe specii care sunt implicate indirect în producția alimentară, cum ar fi păsări care se hrănesc cu dăunători ai culturilor agricole sau copaci de mangrove care ajută la purificarea apei, sunt mai puțin abundente decât în trecut.
Cele mai amenințate specii sunt plantele, păsările, peștii și fungii. Conform raportului, 17% dintre vertebratele polenizatoare, cum ar fi liliecii și păsările, sunt amenințate cu extincția.
Studiu: producția agricolă globală nu satisface nevoile lumii de alimentație sănătoasă
Raportul, care a adunat date, lucrări academice și rapoarte guvernamentale din 91 de țări, avertizează că o dată pierdute, speciile vitale pentru sistemele noastre alimentare nu pot fi recuperate.
„Fundațiile sistemelor noastre alimentare sunt subminate. Unele părți din raportul global sunt o lectură sumbră. Este extrem de îngrijorător că în atâtea sisteme de producție din atâtea țări, biodiversitatea pentru hrană și agricultură și serviciile ecosistemice pe care le oferă sunt în declin.”, a declarat Graziano da Silva, director general al Organizației pentru Alimentație și Agricultură (FAO).
Practicarea agriculturii intensive este una dintre principalele cauze ale declinului biodiversității, din cauza schimbării utilizării terenurilor și a practicilor nesustenabile de management, cum ar fi supraexploatarea solului și dependența de pesticide, erbicide și alte chimicale agricole.
În majoritatea țărilor, conversia terenurilor este principala cauză a pierderii biodiversității. Pădurile au fost tăiate pentru a fi înlocuite cu terenuri agricole, iar poienile au fost acoperite în beton pentru orașe, fabrici și drumuri. Printre alte cauze se numără supraexploatarea rezervelor de apă, poluarea, înmulțirea speciilor invazive și schimbările climatice.
Studiu: Europa își poate hrăni populația și dacă face tranziția către agricultură ecologică
Deși lumea produce mai multă hrană decât în prezent, se bazează pe monoculturi. Două treimi din producția agricolă vine doar de la nouă specii, în timp ce restul de 6.000 de specii de plante cultivate sunt în declin.
„Supermarketurile sunt pline de mâncare, dar sunt în mare parte importuri din alte țări și nu există multe varietăți. Faptul că ne bazăm pe un număr mic de specii înseamnă că sunt mai susceptibile la epidemii și schimbări climatice. Există o nevoie urgentă de a schimba modul în care hrana este produsă și a asigura că biodiversitatea nu este ceva neglijat, ci tratat ca o resursă de neînlocuit și o parte de bază a strategiilor de management.”, a avertizat Julie Bélanger, coordonator al raportului.
Autorii studiului spun că atitudinile și practicile se schimbă încet, însă că progresele sunt insuficiente. De exemplu, agricultura organică acoperă 58 de milioane de hectare de terenuri, însă reprezintă doar 1% din terenurile agricole ale lumii.
