OMV Petrom continuă să parieze pe gazul natural ca element de tranziție în mixul energetic, într-un context regional marcat de incertitudini climatice, economice și geopolitice. Compania a abordat în raportul său anual și alte chestiuni precum trecerea către energie verde, scurgerile de hidrocarburi și consumul de apă. Printre cele mai grăitoare cifre: numărul scurgerilor din 2024 l-a depășit pe cel din 2023.
În raportul anual pentru 2024, compania reiterează planurile pentru proiectul Neptun Deep din Marea Neagră, ale cărui lucrări au avansat semnificativ: toate contractele majore de execuție au fost atribuite, iar producția de gaze este estimată să înceapă în 2027.
„Dezvoltarea regională a gazelor naturale Gazul natural este un factor cheie pentru decarbonare. În acest sens, Neptun Deep este un proiect strategic pentru OMV Petrom, pentru România și pentru regiune, cu planuri de dezvoltare a 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale”,
se arată în noul Raport Anual al OMV Petrom care include informații despre mediu, sociale și de guvernanță.
„Experiența extinsă dobândită în peste 40 de ani de operațiuni offshore poate contribui la deblocarea potențialului de creștere ulterioară dincolo de teritoriul României, în regiunea Mării Negre”, mai spune raportul.
Organizațiile de mediu Greenpeace și Bankwatch au acuzat însă companiile OMV Petrom și Romgaz că minimizează impactul de mediu al proiectului de gaze Neptun Deep, care va deveni cel mai mare poluator din România.
Citește și: Greenpeace vs. OMV Petrom: Câştig de cauză pe Neptun Deep
OMV Petrom prezintă însă Neptun Deep drept un proiect cu „amprentă redusă de carbon” care ar urma să reducă intensitatea emisiilor din divizia de Explorare și Producție. În același timp, compania estimează că ponderea gazului în producția sa de hidrocarburi va ajunge la 70% până în 2030, față de 52% în 2024. Această orientare vine în contextul unui declin anual anticipat al producției tradiționale de țiței și gaze cu mai puțin de 5% pe an.
Pe partea de schimbări climatice, OMV Petrom menționează riscuri importante legate de posibilitatea de a nu atinge țintele asumate până în 2030 pentru reducerea emisiilor.
Acestea includ o reducere de 30% a emisiilor directe (Scope 1 și 2) și de 20% a celor din categoria Scope 3 (consumul de produse vândute) față de 2019.
Compania semnalează și riscuri de nealiniere între viteza tranziției energetice și realitățile pieței sau reglementările UE.
Obiective pentru 2030 ale OMV:
- Tranziția către emisii de carbon reduse și zero prin dezvoltarea de noi produse cu emisii scăzute;
- Dezvoltarea regională a gazelor naturale, reprezentată de proiectul de referință de explorare offshore la mare adâncime a gazelor naturale, Neptun Deep;
- Afacerile tradiționale, pentru care îmbunătățim eficiența operațională.
Scurgeri de hidrocarburi din 2024
În privința poluării, OMV Petrom raportează aproximativ 2.194 de scurgeri în 2024, din care trei considerate majore. O creștere comparativ cu 2023 când au fost înregistrate 2.161 de astfel de accidente ecologice.
Potrivit companiei, măsurile adoptate au inclus programe de detectare și remediere a scurgerilor (LDAR), modernizarea rezervoarelor din rafinărie și lucrări la integritatea conductelor. Investițiile totale în reducerea poluanților din aer și sol au fost de circa 150 de milioane de lei.
„Orice scurgere va fi curățată prompt și se va face o evaluare imediată pentru a preveni apariția ulterioară”,
mai scrie compania în raport.
Apa
Gestionarea resurselor de apă rămâne un punct sensibil. OMV Petrom recunoaște impactul semnificativ al prelevării de apă dulce în procesele sale și menționează riscuri potențiale pentru comunitățile locale.
În 2024, volumul de apă extrasă a fost de peste 49 milioane de metri cubi, în ușoară scădere față de 2023.
Peste 94% din apa utilizată în activitățile de extracție a fost reinjectată în zăcăminte.
Deși raportul prezintă multiple angajamente și proiecte în direcția sustenabilității, nu sunt precizate obiective cantitative clare pentru reducerea poluării sau a consumului de apă dulce.
OMV Petrom indică totuși că analizează extinderea evaluărilor privind riscurile legate de apă pentru a fundamenta eventuale ținte viitoare.
Tranziția către energie verde
Comparând raportul OMV Petrom din 2024 cu cel din 2023, se pot face câteva observații privind tranziția către energie verde:
Obiective și investiții asumate:
- Ținta generală: până în 2030, OMV Petrom intenționează ca aproximativ 35% din investițiile brute (aprox. 3,7 miliarde EUR) să fie direcționate spre activități cu emisii reduse și zero de carbon.
- Surse regenerabile:
- Se planifică dezvoltarea celui mai mare portofoliu nou de energie solară și eoliană din România (~2,5 GW instalați, 60% solar, 40% eolian).
- În 2024, compania a menționat că „a accelerat țintele privind energia regenerabilă”, în comparație cu 2023, dar nu sunt oferite date clare despre capacitățile deja funcționale.
- În 2023, nu exista încă un portofoliu semnificativ funcțional de regenerabile — se menționau intenții, dar nu proiecte operaționale.
Hidrogen verde:
- Țintă: 15.000 tone/an până în 2030, echivalent cu o capacitate de 100 MW.
- În 2024, s-a luat decizia de investiție pentru două electrolizoare (capacitate totală 55 MW), iar 70% din hidrogenul verde produs ar urma să alimenteze unitatea SAF/HVO din Petrobrazi.
Biocombustibili:
- Ținta totală de 300.000 tone/an până în 2030.
- În 2024, a fost demarată construcția unei unități SAF/HVO și s-au atras fonduri europene pentru proiect.
Electromobilitate:
- Creștere rapidă a punctelor de încărcare pentru vehicule electrice: de la 270 în 2023 la ~900 în 2024 (în total – în România, Bulgaria și Serbia), în principal datorită achiziției Renovatio.
- Obiectiv: 1.500 de stații până la final de an.
- Ținta pentru 2030: peste 5.000 puncte de încărcare.
Comparativ cu raportul de durabilitate din 2023, compania a înregistrat o ușoară reducere a emisiilor și consumului de resurse, însă evoluțiile sunt moderate.
CITEȘTE ȘI:
Petrom construiește două fabrici de hidrogen verde, de 55 MW
