La UniCredit Tiriac Bank, Anca Nuta este Identity&Communication Director. La Petrom, Mona Nicolici este Head of Community Relations&Social Affairs. La Rompetrol, Costinela Dragan este PR/CSR Specialist. La Tuborg Romania, Alina Bratu este Corporate Affairs Manager. La Praktiker Romania, Mirela Ochiana este marketing manager. La Fundatia Sensiblu, Cristina Horia este director executiv. La PC Garage, Madalina Stanescu este Marketing&PR Manager. Acesti oameni sunt diferiti ca varsta, ca pregatire si ca pozitie ierarhica. Este posibil sa se cunoasca intre ei, dar nu este obligatoriu. Dar, in mod cert, ii uneste o preocupare comuna – aceea pentru CSR. Acesti oameni lucreaza la programele de responsabilitate sociala derulate de cateva mari companii in Romania.
Romania nu are o „Facultate de Responsabilitate Sociala“, iar oamenii care se ocupa de CSR la diferite organizatii nu au, obligatoriu, aceasta activitate inscrisa explicit in fisa postului. Dar exista in Romania cursuri de CSR (neobligatorii in momentul angajarii, dar utile intr-un CV). Un curs de responsabilitate sociala, cu durata de doua zile, derulat in vara anului 2011, a costat 500 de euro pentru fiecare participant.
In raport cu specificul activitatii de CSR, cea mai apropiata profesie cu reguli bine reglementate pare aceea de specialist in relatii publice (PR). Pentru acest domeniu exista specializari in cadrul studiilor universitare, precum si cursuri postuniversitare. O alta situatie frecventa este cea in care activitatea de CSR este asumata de specialistii in marketing. De exemplu, la firma KFC Romania, domeniul CSR este gestionat de Cristina Porumbel, asistent de marketing.
„Am inceput sa ma ocup si de proiecte de CSR pe masura ce noi, ca si companie, am inceput sa alocam resurse dedicate acestui domeniu. Responsabilitatile mele in acest sens sunt integrate in atributiile pe care le am in calitate de asistent de marketing; la momentul actual nu avem un post distinct de responsabil de CSR“, a explicat Cristina Porumbel pentru „Green Report“.
Responsabilitate sociala in Slovacia
O imbinare foarte explicita intre cele doua domenii – relatii publice si responsabilitatea sociala corporativa, am gasit in cazul filialei din Slovacia a unei mari firme producatoare de automobile, Kia Motors. Filiala slovaca a Kia Motors, cu un efectiv de circa 3.000 de salariati, a publicat pe internet, la 23 noiembrie 2011, un anunt in care precizeaza ca scoate la concurs postul de „PR Specialist (CSR activities)“.
Specialistul cautat de Kia Motors-Slovacia va trebui sa gestioneze activitatile de responsabilitate so-ciala corporativa si de sponsorizare, sa pregateasca planuri actuale si planuri de actiune in aceste domenii – inclusiv din punctul de vedere al asigurarii financiare – si sa intocmeasca rapoarte pentru conducerea companiei, atat inainte, cat si dupa desfasurarea actiunii. Candidatilor li se cer studii universitare plus masterat absolvit intr-un domeniu umanist, fara a impune o anumita specializare.
Noului angajat, firma ii ofera la inceput un contract pe un an, cu posibilitatea prelungirii ulterioare pe o perioada nedeterminata. Ca element de culoare, merita subliniat faptul ca, printre alte bonusuri menite sa faca postul mai atractiv, angajatul va beneficia si de un discount la achizitionarea unui automobil Kia.
Oarecum critic la adresa marilor companii este Cristian China Birta („Chinezu“): „Eu am mai putin o problema cu ce este CSR cat cu modul in care se face. Ca poti sa ii zici oricat de pretentios vrei sa ii zici, daca il faci doar sa fie facut (cum se fac tare multe la noi, din pacate), apoi da-i pace. Dar daca tot trebe sa dau o definitie personala, eu cred ca CSR inseamna acea activitate a unei companii care ii permite companiei sa dea putin inapoi din multul pe care l-a luat din societate ca sa ajunga compania mare care a ajuns“.
Despre responsabilitatea sociala, Adi Hadean are o opinie extrem de interesanta. „Primul profesionist de CSR a fost Iisus Hristos, in momentul in care a inmultit painile si pestii“, a explicat Adi Hadean pentru „Green Report“. Dupa cum se stie, potrivit relatarilor celor patru Evanghelii, printr-o minune, Iisus a reusit sa hraneasca 5.000 de oameni cu numai cinci paini si doi pesti, iar in urma acestei mese au ramas si 12 cosuri pline cu firimituri. Pentru firmele care nu doresc sa angajeze permanent oameni special pentru CSR si nici nu vor sa le supraincarce activitatea celor care se ocupa de PR, marketing sau comunicare interna, exista si posibilitatea cooptarii temporare a unui specialist CSR, doar pentru un anumit proiect.
De exemplu, doua companii internationale, Unilever si Procter&Gamble, folosesc un consultant international – Elaine Cohen. Doamna Cohen este si autoarea unei carti de specialitate, una dintre primele aparute in acest domeniu, denumita „CSR for HR. A necessary partnership for advancing responsible business practices“ („CSR pentru resurse umane – un parteneriat necesar pentru practici responsabile in domeniul afacerilor“).
Sub coordonarea unui responsabil CSR, in campaniile de responsabilitate sociala lucreaza, de obicei, voluntari. „Multi oameni cred ca voluntarii sunt niste amatori care au mult timp. Cand mai auziti astfel de remarci, transmiteti-le ca Arca lui Noe a fost construita de voluntari, iar Titanicul, de profesionisti“, explica pentru „Green Report“, cu umor, bloggerul Anca Bundaru.
Standardizare internationala
De altfel, pe plan mondial exista deja o recunoastere clara, inclusiv la nivelul Organizatiei Internationale de Standardizare (International Organisation for Standardization – ISO). Standardul ISO 26000, emis in anul 2010, se refera chiar la activitatea de responsabilitate sociala. Amploarea CSR in Romania, din punctul de vedere al dezvoltarii segmentului profesional, este prezentata, pentru „Green Report“, de Ruxandra Voda, Corporate Affairs Manager la firma Cosmote: „Este de mult o profesie in Romania, discutam deja despre departamente de zeci de oameni dedicati acestui segment in corporatii si consultanti independenti in domeniu. Oricine profeseaza in CSR trebuie sa aiba o pregatire solida de management de proiect, abilitati de a intelege business-ul in care integreaza CSR-ul, cunostinte despre ce inseamna CSR si intregul proces integrativ dupa care se desfasoara, viziune pe termen lung, abilitati de comunicare si persuasiune si, nu in ultimul rand, empatie fata de cei din jur“.
„Se cere o pregatire multidisciplinara – in risk management, guvernanta corporativa si, nu in ultimul rand, cunostinte de sociologie si de protectia mediului. Functia de CSR coordonator/manager este parte a celei de comunicator“, puncteaza, la randul lui, pentru „Green Report“, Alexey Golovin, director Marketing si Comunicare la Grupul Rompetrol.
„Actiunile de CSR la nivel profesional decurg din nivelul personal“ Ioana Bulat, PR Manager la Xerox Romania, isi aminteste momentul primului ei contact cu CSR-ul: „La inceputul carierei, atunci cand CSR-ul se rezuma la reciclarea hartiei“. Acum, pentru Ioana Bulat, CSR „inseamna responsabilitate si responsabilizare, in acelasi timp. Este ceva care se regaseste in tot ceea ce fac, atat la nivel personal, cat si profesional. Actiunile de responsabilitate sociala corporativa la nivel profesional decurg din cel personal; prin fiecare actiune pe care o intreprindem, de la reciclarea hartiei acasa, renuntarea la imprimarea unui document primit pe e-mail si pana la inchiderea luminii, putem fi responsabili si putem proteja mediul si resursele. Pentru un om de CSR, actiunile responsabile fata de mediu sunt integrate in modul lui de viata.
El incearca sa reduca impactul propriu asupra mediului si asupra celor din jur ori de cate ori se iveste vreo ocazie – iar aceste ocazii le intalnim la fiecare pas, fie ca e vorba de un proiect de CSR desfasurat de companie, fie ca e vorba de o simpla reciclare a hartiei“. „Determinare, empatie, un cunoscator al contextului social si economic al tarii“ – acestea sunt calitatile cerute unui profesionist in domeniul CSR, subliniaza Camelia Savoiu, director de Comunicare Lafarge – Romania. Evident, actiunile dedicate responsabilitatii sociale trebuie legate de activitatea curenta a organizatiei care le deruleaza: „Expertul in CSR trebuie sa cunoasca foarte bine businessul companiei, pentru ca actiunile de CSR propuse sa fie conectate cu activitatea de zi cu zi a companiei“, explica Andreea Nicolae, manager Comunicare Holcim Romania.
„Din punctul nostru de vedere, un expert CSR trebuie sa cunoasca extraordinar de bine aspecte tehnice multidisciplinare: financiare, de standard, de tip HR etc. Trebuie sa cunoasca piata, sa fie bun comunicator, bun coordonator. Vizionar si perseverent”, a declarat, pentru „Green Report“, Anca Crahmaliuc, Marketing and Communication Manager la Siveco Romania. „In varianta neformalizata, cred ca am facut dintotdeauna CSR – pe baza educatiei primite acasa, la scoala. Chiar daca in perioada «muncii patriotice» notiunea a fost mult abu-zata, ea a avut impactul sau“, recunoaste Anca Crahmaliuc. Ulterior, „dupa 1990 am lucrat in multinationale americane care cultivau de multa vreme aceasta noua abordare in economia de piata. Iar dupa 2000 au aparut si la noi, la inceput timid, dar din ce in ce mai clar, delimitarile CSR de filantropie, sponsorizari etc., consolidandu-se abordarea moderna a CSR din perspectiva dezvoltarii sustenabile“.
Programele de responsabilitate sociala atrag noii angajati
Un efect secundar, dar foarte interesant al campaniilor de CSR este ca o firma care are asemenea preocupari castiga o imagine generala pozitiva si devine mai atractiva pentru persoanele care isi cauta un loc de munca. Chiar daca noul angajat nu va coordona, in mod special, activitati de CSR, el va fi implicat in acestea. Pentru colectiv, o asemenea procedura are darul de a „suda“ echipa, iar pentru fiecare angajat apare posibilitatea de a adauga inca un detaliu in CV: „experienta in activitati de CSR“.
Un exemplu sugestiv in acest sens vine din Japonia – o tara al carei popor este recunoscut pentru solidaritatea lui in momente critice. Raportul CSR al grupului de companii Sony pe anul fiscal 2010-2011 mentioneaza ca, dupa cutremurul devastator inregistrat la 11 martie 2011, Sony a sprijinit populatia sinistrata cu donatii in valoare de 5 milioane de dolari. Pe de alta parte, peste 260 de angajati ai Sony au muncit ca voluntari, pana in septembrie 2011, in regiunile calamitate.
Din pacate, in cazul Romaniei, imaginea sectorului CSR nu este la fel de pozitiva, in ciuda eforturilor profesionistilor. Perceptia internationala asupra Romaniei in domeniul responsabilitatii sociale corporative seamana cu aceea din alte domenii. Documentul intitulat „A guide to CSR in Europe“, elaborat de reteaua CSR Europa si publicat in octombrie 2010, trece in revista 84 de tari. Romania nu se afla printre ele.
