Lemurii si furnicile taratoare fac parte dintr-un plan masiv de salvare a vietii salbatice din Madagascar, prin folosirea unei noi metode care ar putea fi aplicata si in alte zone cu biodiversitate care intampina probleme de conservare, au aratat cercetatorii citati de Reuters.
Dupa decenii de cercetare pe teren a peste 2.300 de specii care se gasesc doar pe insula-stat din estul Africii, oamenii de stiinta pentru conservare au gasit o cale de a proteja toate aceste animale si plante, in loc sa se concentreze doar pe cateva specii si sperand doar ca si restul vor fi salvate.
Eforturile precedente s-au canalizat pe asa numitele specii-umbrela, ca panda uriasi chinezi sau lemurul cu ochii mari in Madagascar, mergand pe teoria ca prin salvarea acestor specii importante vor salva si speciile alaturate.
Aceasta teorie nu este neaparat corecta, a aratat Claire Kremen, biolog pentru conservare la Universitatea din California, Berkeley si cercetator sef al proiectului, ale carui rezultate au fost publicate in Journal Science.
„Acesta este unul dintre rezultatele clare ale studiului nostru: daca vom dezvolta un plan de protejare a tuturor speciilor de lemur, vom pierde dintre speciile de broaste…vom pierde multe altele”, adeclarat Kremen.
Zeci de oameni de stiinta au colectat date de la locatiile cu animale salbatice din tot Madagascarul, de la lemuri la furnici, fluturi, broaste si plante, informatiile fiind utilizate pentru a estima paleta fiecarei specii si a determina regiunile unde este vital sa se actioneze si unde se afla cel mai mare numar de specii.
Speciile care deja au pierdut habitate din cauza defrisarilor au prioritate in plan din cauza riscului mai ridicat de disparitie.
Biologii lumii au lucrat pentru mult timp in Madagascar, unde aproximativ 90% dintre specii sunt unice in lume. Parte a motivului existentei unei asemenea biodiversitati este terenul foarte variat, care include paduri tropicale, paduri uscate, campii si munti, iar parte este datorat istoriei geologice a insulei.
Odata parte a continentului african, Madagascar s-a indepartat acum aproximativ 100 pana in 200 de ani. Dupa un timp, noua insula a atras specii coloniste, inclusiv lemurul, al carui stramos a ajuns pe insula probabil pe vegetatia plutitoare.
Lemurul si alte specii au evoluat aici si s-au diversificat, acum facand parte din insula. Kremen a mai precizat ca planul pentru Madagascar este in acest moment o simpla mapa de prioritati pentru biodiversifitate, unul dintre factorii care vor fi luati in considerare atunci cand tara va decide ce specii va proteja. Alti factori se refera la habitatele umane si costuri.
Ea a mai spus ca modelul Madagascar ar putea fi folosit si pentru alte zone cu probleme de pe tot globul.
Helen Crowley de la Societatea pentru Conservarea Vietii Salbatice a fost de acord cu biologul. „Vom lua astfel de masuri in toata lumea referitoare la zonele care trebuie protejate si conservate”, a spus Crowley, care nu a aparticipat la studiu.
Acest model ar putea le-ar putea folosi oamenilor de stiinta pentru a previziona locurile in care speciile ar putea fugi pentru refugiu, cand habitatele lor vor fi puse in pericol de efectele schimbarilor climatice, a mai subliniat Crowley.
Foto: Reuters
