Text de Calin Cosmaciuc
Peste un milion de oameni vor petrece, anul acesta, pe tarmul romanesc al Marii Negre. Veniti fie pentru cate un weekend, fie pentru o vacanta mai lunga, oamenii baga mai mult ori mai putin adanc mainile in buzunare pentru o baie rece si un bronz care dispare in cateva saptamani. Ei nu sunt printre cei mai pretentiosi, care deja se scalda in alte mari si oceane. Am intrat in pielea lor, a turistilor care au ales litoralul romanesc, dupa care ne-am intors la intrebari, pix si reportofon. A rezultat o radiografie a litoralului, pe uscat, pe ape, sub ape si din aer.
Deschidere cu covor de PET-uri in Vama
Apele marii aproape ca ating motocicleta, parcata chiar pe mal. Cineva a lasat-o acolo dupa o noapte de chef, completand tabloul format din rasarit de soare, corturi si umbrele de stuf pe plaja. E o imagine care poate fi reprezentativa pentru Vama Veche, cunoscut drept cel mai boem loc de pe litoralul Marii Negre. In noaptea dinainte se lasase cu mare petrecere, al carei prim efect – mahmureala – pusese stapanire pe Vama. Perechi sau grupuri, tinerii se plimbau fara tinta, nevenindu-le nici sa mearga la culcare, dar nici sa mai stea prea mult treji. Al doilea efect al petrecerii se lega direct de noaptea de betie, fiindca, odata golite de continut, sticlele au aterizat chiar pe plaja, formand din loc in loc covoare din plastic. Cu doar cateva ore inainte, aburii de alcool ii ajutasera pe cativa petrecareti sa recu noasca: "Plaja e groapa noastra de gunoi!". Iar PET-urile golite de bere din jurul lor erau dovada ca spun adevarul. Alte grupuri au fost dezamagite, propunand ca solutie pentru curatarea plajei dresarea… calutilor de mare. Alta idee a fost ca au to ritatile sa puna cosuri colorate, ca sa le ia tuturor ochii si sa vada ca exista locuri unde sa arunce resturile de la tot ce consuma.
Dupa socotelile autoritatilor locale, o asemenea noapte frenetica se termina cu mii de PET-uri pe plaja. In zorii zilei, echi pele de "interventie" incearca sa elibereze nisipul de povara de plastic. Tentatia de a da vina pe petrecaretii nostri e curmata cu luciditate de unul dintre gunoieri: "Poate ar arunca la cos, da’ daca nu ie destule cosuri?!". La o privire mai atenta, poti mer ge mult si bine pana sa gasesti un astfel de recipient.
Constructii alandala
Asa a fost de 1 Mai, la deschiderea sezonului. Ne-am intors in Vama la jumatatea lui iunie, in timpul saptamanii. De data asta, plaja era aproape goala, petrecerile mult mai restranse, iar cosurile mai multe, inclusiv cele pentru colectare selectiva – module de trei, cate unul pentru hartie, plastic si gunoi menajer. Mai vedeai din loc in loc cate un PET sau o punga din plastic aruncata, insa de data asta era exceptia, si nu regula.
Mergand spre nordul plajei, locul devine chiar de poveste – acolo unde pescarii isi trag barcile si isi odihnesc navoadele intinse la soare. Pescarusii roiesc, iar unul dintre localnici imbie: "O ciorba de peste, ceva?". Urci spre faleza si dai de un cos improvizat, un colac inalt din tabla unde sunt dosite tot felul de resturi, de la mancare la PET-uri si unele chiar au luat-o la vale spre plaja. Mergi mai departe, spunandu-ti ca orice padure are si uscaturi.
Ajungi in cel mai inalt punct al Vamei, care de aici arata ca un amestec necontrolat de corturi, stuf, rulote, betoane, cladiri mai inalte ori mai mici si constructii noi care urca spre cer chiar pe plaja ori foarte aproape de ea. Se construieste alandala, eclec tismul e la el acasa si nu da semne ca ar vrea sa plece fiindca, potrivit cunosca to rilor, Vama Veche, care apartine de comuna Limanu, nu are inca un plan de urbanism.
Ieri – statiunea tineretului, azi – a manelelor
Pe vremuri, Costinesti era "statiunea tineretului". Pe plaja gaseai mai ales tineri, multi dintre ei studenti. Unul dintre punc tele culminante ale sezonului era Gala Tinerilor Actori. In Costinesti veneau chiar si echipe de fotbal de juniori in can tonament. Statiunea era mai mereu plina in timpul verii, destul de curata. Locul de intalnire cel mai in voga, Obeliscul, un monument inalt, a fost daramat la inundatiile din 2005. A fost facut altul, dar si poduri peste canalul care leaga marea de lacul de agrement din Costinesti. Pentru cineva care n-a mai fost de ani buni in statiune, nu sunt singurele schimbari: candva doar un sat, Costinesti s-a extins mult spre drumul national, trecand demult de calea ferata. S-a construit in draci si inca se mai construieste. Chiar si pe faleza se ridica blocuri si vile, langa multele deja construite. Sunt mormane uriase de piatra care asteapta sa fie imbinate intr-un nou bloc de apartamente. La cativa pasi in jos, spre mare, cazematele, cateva blocuri din piatra incercuite de apele marii, sunt dovada inaintarii periculoase a acesteia in uscat. "Cand eram mica ma jucam de-a v-ati ascunselea prin ele, dar erau pe mal", isi aminteste Diana, o tanara din Bucuresti. Si azi copiii se pitesc in spatele zidurilor, doar ca au picioarele in apa, iar valurile se sparg spectaculos de ele. Mai incolo, un alt bloc de piatra, mai mic, gasim o bucata de pamant cu iarba pe ea – inca o proba ca marea a muscat serios din uscat.
In cealalta extremitate a statiunii, in sud, faleza si plaja par parasite de multa vreme. Barele de protectie sunt ruginite, iar una chiar cazuta, gunoaiele se ascund pe ici, pe colo, constructii de pe plaja sunt parasite, iar un cos de gunoi e la "pamant", inghitit de apele reci ale marii. Plin cu nisip, cosul e de fapt singurul pe o raza de cateva sute de metri.
Parasind plaja, ajungi in inima Costinestiului, "bazarul". Nu inainte insa de a savura o cafea la stabilimentul de langa plaja, care te imbie cu gratarul scos pe trotuar, pe care scrie mare "mici", alaturi de o statueta antica. Kitsch-ul e la el acasa si in "bazarul" din Costinesti, de fapt tarabe asezate de-o parte si de alta a ulitei ce coboara in mare. Aici, pe ritmuri de "Oooo, viata mea", "Banii", "Dusmanii" si alte manele mai vechi sau mai noi, se vand de toate: de la maimute din plus la ochelari de soare, de la costume de baie la Kebap, de la hamsii la gogosi, Exchange si slapi. Pe stanga se ridica un bloc caramiziu de patru etaje, despre care n-ai cum sa afli mare lucru. E nou si are doar o firma: "La Pirat". In spatele ei sunt dosite la gramada saci de plastic, cartoane, scanduri si ce mai ramane de la o alta construct ie care de abia se inalta. Dupa ce treci de balamucul balcanic din bazar, dai, pe stanga, de vreo zece ATV-uri aliniate, semn ca nu asta e locul unde sa-si gasesti linistea. Costinestiul ramane in urma si de departe se vede ca un amestec de verde praz, roz, alb, caramiziu, albastru si alte o mie de nuante in care s-a construit la cateva zeci sau sute de metri de mare.
La Mamaia
Ne-am incheiat scurta calatorie pe litoralul romanesc la Mamaia. Si aici se construieste si aproape ca nu poti trage un cadru foto fara sa prinzi pe fundal vreo cladire noua sau muncitori lucrand la renovarea ori repararea altora vechi. Verdele cam incurca, asa ca patronul unei terase de pe plaja a chemat lucratorii sa-l scape de copacul din "curte". Pe plaja din Mamaia se fac bani frumosi, iar constructiile de aici sunt in centrul unei controverse intre autoritati – primaria vrea sa le demo leze, Apele Romane (care se ocupa de plaja) nu vor.
Anul acesta, Mamaia e curata, cel putin era pana a fi invadata de turisti. La cateva sute de oameni pe plaja, erau destule co suri de gunoi – colorate si aliniate. Mai aduc aminte de "vechi" doar reclamele cu "Gogosi" ori "Bere la halba". Si scheletul metalic al unei cladiri aflate chiar in buza marii. Cutii goale de bere ori PET-uri de suc – destul de putine pe plaja, dar, altfel, multe mucuri de tigara in nisip, ca si pe celelalte plaje de la malul romanesc al Marii Negre.
Marius Postelnicescu, director general Apele Romane: "E nevoie de investitii rapide, de servicii mai bune si de inedit"
Administratia Nationala Apele Romane (ANAR), o structura subordonata Ministerului Mediului, este cea care gestioneaza plajele de pe litoral. Atributie contestata vehement de grupul din jurul primarului Constantei, Radu Mazare. PSD cere in parlament ca autoritatile locale sa preia plajele. "Noi simtim imediat ce au nevoie turistii si putem actiona", a spus, la o dezabatere, noul primar al Mangaliei, Mihai Tusac (PSD). ANAR nu cedeaza, desi pe plaja din Mamaia se duce un raz boi de gherila: Mazare vrea demolarea barurilor si intrerupe utilita tile, ANAR asteapta decizia Justitiei. Intr-o discutie cu directorul general ANAR, Marius Postelnicescu, am incercat sa mergem mai departe de aceasta disputa, spre durerile turistilor.
Ce s-a schimbat in bine sau in rau anul acesta pe litoral?
Din punctul de vedere al activitatii Apelor Romane, lucrurile sunt imbucuratoare, in sensul ca s-a intervenit mult mai decisiv in ceea ce inseamna pastrarea plajelor curate, in ceea ce priveste respectarea contractelor pe care le-au obtinut prin licitatie operatorii. Sigur ca mai este mult de lucru, cred ca este nevoie de o noua abordare privind un turism eficient pe litoralul romanesc.
Cine ar trebuie sa creeze aceasta abordare?
Cred ca este vorba aici despre o dezbatere publica la care sa fie actori principali Ministerul Turismului, Ministerul Mediului si autoritatile locale, astfel incat sa se retuseze acele disconformitat i privind legislatia. Avem, iata, din trecut proprietati ale unor cetateni, care le-au obtinut din patrimoniul public, din plaje. De asemenea, e nevoie de o altfel de abordare a tot ce inseamna plan urbanistic zonal sau chiar de detaliu (PUD-ul) pe fiecare sector de plaja, astfel incat sa nu mai existe acest disconfort intre autoritati locale, operatori si Apele Romane.
Situatia din Mamaia, cu disputa privind legalitatea ori ilegalitatea barurilor de pe plaja, e valabila si in alte statiuni?
Mai este punctual valabila in Limanu (n.r. – de care apartin Vama Veche si 2 Mai). In rest, in Eforie nu sunt probleme. In Costinesti, de asemenea, si nici in celelalte statiuni. De aceea trebuie rediscutat acest subiect, astfel incat, dupa incheierea sezonului, sa se ia niste masuri care sa imbunatateasca si legislatia, si activitatea turistica si de administrare a plajelor.
Toata lumea e de acord, inteleg, ca trebuie sa existe niste minibaruri, niste servicii pe plaja…
Da, trebuie sa existe pentru ca altfel turistul nu ar mai avea acces la servicii. Sigur, ele trebuie sa existe intr-un numar nici exagerat, nici mult diminuat, Trebuie sa existe intr-o armonie arhitecturala, care sa nu agreseze vizual turistul, iar el nu trebuie agresat nici acustic.
Aveti o statistica cu cat s-a construit pe plaja, nu ma refer neaparat la minibaruri, ci la diverse constructii, cum ar fi hoteluri, blocuri de apartamente?
Nu tine neaparat de obiectul nostru de activitate… Vrem sa masuram fenomenul. Fenomenul de dezvoltare imobiliara e ascendent, se construieste foarte mult, dar incercam sa stopam expansiunea acestor constructii in zonele ce tin de domeniul statuluiadica intrarea cu hoteluri si alte edificii turistice pe plaja. Acest avant al companiilor catre vadul comercial poate duce la incalcarea legislatiei: construirea in zone de pe domeniul public, in zone protejate sau fara sa respecte un regim de urbanism, de inaltime… al plajei respective.
Salubritatea in statiuni cum vi se pare? Nu sunt destule cosuri…
Da. Operatorii trebuie sa respecte caietul de sarcini cu care au castigat licitatia privind amplasarea cosurilor de gunoi, a echipamentelor de curatenie pe plaja. Avem inspectori care controleaza zilnic daca operatorul respecta conditiile din lista anexa. Acolo unde nu respecta, fie sunt amendati, fie se poate intampla ca anul trecut – sa reziliem contracte. De asemenea, trebuie sa marsam pe o frecventa din ce in ce mai mare a controlului pe plaja privind curatenia, si ma refer nu numai la depozitarea gunoaielor in cosuri si containere, dar si la salubrizare – reteaua de alimentare cu apa si de canalizare la grupurile sanitare care sunt pe plaja. Iarasi e nevoie de o colaborare eficienta cu autoritatile locale.
Pana la urma, nu e o investitie asa de mare sa pui 50-100 de cosuri pe plaja…
Nu e mare. Noi am ajutat autoritatile locale donandu-le cosuri de selectare a gunoiului menajer. Speram ca si turistii sa nu mai lase mizeria, hartiile si toate resturile menajere pe plaja.
Cat de poluate sunt apele Marii Negre?
Nu avem o poluare foarte grava. RAJA Constanta dezvolta un sistem de canalizare, au un proiect ISPA prin care modernizeaza statia de tratare a apei uzate menajere. Mai avem poluari accidentale in porturile Constanta si Mangalia, de la vasele comerciale atunci cand fie deverseaza intentionat apa de santina, fie accidental. In principiu, suntem pregatiti sa stopam poluarile la sursa, intervenind cu baraje hidroabsorbante si altele. Poluarea generata de vase a scazut datorita faptului ca flotele si-au modernizat parcul cu nave noi. Nu mai exista nici acel trafic cu nave comerciale mari din Constanta sau Mangalia catre Europa sau alte regiuni… Datorita faptul ca ele sunt mai mici, moderne si au sisteme de protectie poluarea este mai redusa.
Care sunt primele lucruri care trebuie facute pentru a impulsiona turismul?
Trebuie din partea autoritatilor locale si a agentilor economici o investitie rapida in tot ce inseamna reabilitarea hotelurilor, a teraselor si a sistemelor de analizare si alimentare cu apa, pentru ca locul respectiv sa fie cat mai atractiv. Apoi ar
trebui imbunatatite serviciile, atat in ceea ce priveste comportamentul angajatilor din turism, cat si produsele pe care le ofera turistilor. Nu in ultimul rand e ineditul, pentru ca fiecare statiune ar trebui sa vina cu ceva nou ca sa atraga.
Mircea Toma, "Salvati Vama Veche": "Foamea pentru teren sacrifica protectia mediului"
"Suntem inca in etapa "cine apuca ceva", iar razboiul e la firul ierbii, pe plaja sau in parlament", spune Mircea Toma, de la "Salvati Vama Veche". De exemplu, explica el, asta se traduce prin eliminarea in parlament a articolelor din legea costiera care mareau zona de protectie pe care nu se poate construi. Mircea Toma spune ca a inteles foarte bine ce se intampla pe litoral la o discutie cu Adrian Nastase, pe cand acesta era premier. Cand ONG-ul a inceput proiecte in Vama Veche, Nastase le-a spus: "Puteti face ce vreti, acolo nu avem interese!".
Discutia cu Nastase despre Vama Veche…
Nu as vrea sa o fac mai publica decat am facut-o.
Plecand de acolo, intrebarea e cine sunt azi stapanii litoralului? Sunt aceiasi ca atunci?
Eu n-am o imagine de ansamblu, dar pot extrapola de la ce se intampla la scara mica, pentru restul. In principiu, banul este cel care e mai puternic la ora asta… si dorinta de a castiga repede. E o strategie proasta chiar pentru cei care au banul, pentru ca o gandire pe termen mediu inseamna poate un profit
mai putin spectaculos la inceput, dar cu garantia de a-l avea pe termen lung.
Mai concret, ce se intampla?
In batalia care se petrece acum pe litoral, pretul terenului este cel care dicteaza. Foamea pentru teren sacrifica interese de protectie a mediului. Concret: succesive modificari legislative care restrang tot mai mult zona declarata nonconstruibila pe diverse criterii, fie ca e zona protejata natural, fie ca este plaja propriu-zisa, care nu poate fi folosita ca suport pentru constructie. Atunci se modifica acte normative ca sa permita construirea. A fost si o perioada gri, in care nu erau clare reglementa rile, erau contradictorii – si de asta s-a profitat. De aici discutia, cu niste cladiri care exista, cu un statut ambiguu, pe care poti sau nu poti sa le demolezi… Cei care le au se apara cu fragmentul de legalitate care exista istoric, si asa mai departe. Batalia mare este pentru a considera acele zone construibile.
Asta nu ne impiedica totusi sa punem cosuri.
Asta e alt subiect. Administrarea plajei in spirit eco cred ca intra intr-un episod optimist. N-a prea fost preocupare pana acum, din motive de graba. Au aparut cateva initiative. Pana acum, turistul era considerat o oaie dusa la muls si tuns. Ii dai ce ai la indemana, ii arunci niste beri si sucuri in nara si un simulacru de cos de gunoi, care este un cos din fie cu plastic inauntru, si care este doar tinta pentru gunoaie. Am evoluat: cu initiative "trendy"… din fericire traim un curent care a adus in moda preocuparea pentru mediu, nu neaparat ca ne-a doborat dragostea de mediu. Deci cred ca de vreo doi ani lucrurile incep sa iradieze.
Alte solutii in afara de cosuri? Se vorbeste mult despre "constientizarea" turistului.
E clar ca si publicul trebuie sa fie decent. In Vama e si problema celor care stau la corturi. Si ei trebuie sa se gandeasca ca spatiul pe care-l respira nu e doar cel din cort, ci si cel din jurul cortului. In principiu sunt probleme de infrastructura mari: canalizarea in Vama – care exista in proiect si a obtinut si finantare – presupune o interventie care dureaza doi ani. Sa bagi tevi, sa le racordezi la Mangalia… asta e o interventie majora. Sunt bani, e rezolvata in principiu, trebuie sa inceapa sa sape. Acum insa, in momente de varf, in weekend, explodeaza fosele, si explodeaza in drum, si aia e o bomba biologica.
In Vama am vazut cladiri foarte aproape de plaja, si chiar pe plaja.
Aici ar trebui intrebat primarul. Sunt neconforme cu proiectul pe care primaria l-a primit si pe care ar putea sa-l transforme in PUG – care defineste zonele construibile si regimul de constructie, altfel decat ceea ce se intampla.
Mihaela Candea, "Mare Nostrum": "Avem un litoral neatractiv sau deloc verde"
Plajele de pe litoral sunt administrate ceva mai bine in acest an, dar sunt in continuare probleme legate de curatenie, spun reprezentantii organizatiei neguvernamentale "Mare Nostrum". ONG-ul a monitorizat curatenia pe litoral intre Navodari si Vama Veche, la sfarsitul lunii mai. "Principala concluzie a acestei monitorizari este ca, desi vremea prielnica adusese turisti pe litoral in momentul desfasurarii monitorizarii, plaja nu este inca pregatita pentru a-i primi pe acestia in conditii atractive", ne-a declarat Mihaela Candea, director executiv "Mare Nostrum".
Un alt lucru care afecteaza confortul localnicilor si pe cel al turistilor este batalia pentru terenurile cu vedere la mare, spune Candea. "Aceasta lupta a depasit granitele bunului-simt si ale menajamentelor combatantilor, fie ca vorbim despre autoritati publice sau despre investitori. Organizatiile de mediu ajung sa priveasca neputincioase cum spatiile verzi si nispul dispar vazand cu ochii, in locul lor inaltandu-se, trufas, blocuri cu apartamente de vacanta, hoteluri sau restaurante", afirma directorul ONG-ului.
Constructiile, adauga Mihaela Candea, sunt ridicate in semilegalitate, iar autoritatile le incurajeaza tacit si, pana la urma, incheie "pacturi banoase" cu "dusmani ai mediului".
"Consider ca, de la an la an, situatia litoralului se imbuna tateste, totusi inca mai sunt multe de facut, iar principalul obstacol l reprezinta atitudinea si mentalitatea oamenilor. Fie ca sunt oameni de afaceri, si dorinta de a obtine cat mai mult profit ii domina, fie ca sunt turisti si considera
ca autori tatile trebuie sa demonstreze in locul lor cei "7 ani de-acasa", efectele actiunilor lor ne determina sa spunem ca avem un litoral neatractiv sau deloc "verde"", a mai spus directorul"Mare Nostrum".
Cand poluarea se vede din avion
Dupa ce am aflat cat de apriga e lupta pentru pamant pe tarmul Marii Negre, sa vedem ce se intampla cu aerul si cu apele in zona litoralului romanesc. Constanta si Mangalia au zone industriale. Sunt afectate atat aerul, cat si marea. Din aceasta primavara, autoritatile platesc aeronave pentru a depista petele de poluare din apa. Oficialii Centrului Maritim de Co or donare din Constanta spun ca a crescut riscul de poluare, pentru ca se transporta mai mult petrol. Fie se fac manevre gresite, fie se spala tancurile – la zeci de mile in larg. Acestea sunt principalele surse de poluare, spun oficialii. Pentru marinari e mai ieftin sa deverseze in larg decat sa intre in port ca sa spele navele. Avioanele si elicopterele monitorizeaza navele, platformele marine si zonele in care sunt conducte petroliere submarine. Fotografiile sunt transmise Centrului Maritim. La Centru ajung si imagini prin satelit de la autoritatile europene, de sase ori pe luna. Din 2009 vor veni imagini in timp real, iar banii europeni vor fi mai multi. Desi Uniunea Europeana cere tarilor cu iesire la mare sa-i sanctioneze drastic pe poluatori, in Romania amenzile sunt mai mici decat in celelalte tari ale Uni unii. Cea maxima a fost redusa de la 150.000 de lei la 50.000 de lei.
"Dezastru ecologic" in regiune
Privita cu o lupa regionala, Marea Neagra e o bomba cu ceas. Tarile riverane Marii Negre risca un dezastru ecologic, sustin parlamentarii Consiliului Europei, citati de NewsIn. Ei au cerut mobilizare generala pentru a preveni acest lucru. "Marea Neagra este in prezent aproape de un dezastru ecologic" din cauza supraexploatarii resurselor, eutrofizarii (proces natural sau artificial de imbogatire cu materii organice si cu substant e nutritive) si deversarii de substante toxice", conform unui raport prezentat la Adunarea Parlamentara a Con siliului Europei (APCE), reunita la Strasbourg. Au dus la "o poluare fara precedent" industrializarea oraselor de coasta, activitatea porturilor si deversarea de substante toxice si radioactive in Marea Neagra. Tarile riverane – Bulgaria, Geor gia, Romania, Rusia, Turcia si Ucraina – sunt incurajate sa coopereze. In fiecare an, Dunarea deverseaza in Marea Neagra 280 de tone de cadmiu, 60 de tone de mercur, 4.500 de tone de plumb, 6.000 de tone de zinc, 1.000 de tone de crom si 50.000 de tone de hidrocarburi. Alte ape care se varsa in Marea Neagra – Nipru, Nistru, Don, Kuban – deverseaza mii de tone de cadmiu, cupru, plumb, zinc, nitrati si fosfor. Docu mentul a fost prezentat de raportorul Comisiei de mediu si agricultura, romanul Laurentiu Mironescu.
Potrivit specialistilor turci, in Marea Neagra totalul deversarilor facute de tarile riverane atinge, anual, zece milioane de tone de materiale organice si peste 400.000 de tone de produse chimice derivate. "In fiecare an, peste 400.000 de tone de petrol sunt deversate aici. Pe langa materialele organice, sunt descarcate sute de tone de azot, fosfor, fier, zinc", a declarat profesorul Coskun Eruz, de la Universitatea tehnica din
Karadeniz (oras de pe coasta turca a Marii Negre). Sunt responsabile 18 tari care isi descarca deseurile in fluvii care se varsa in Marea Neagra, desi riverane sunt numai sase state.
Profesorul sustine ca sunt afectate milioane de organisme care traiesc in apa si pe fundul marii si care, la randul lor, servesc drept hrana altor animale. Lantul trofic e afectat, iar unele specii de pesti sunt pe cale de disparitie. Fiind o mare inchisa, Marea Neagra are nevoie de mai mult timp pentru a se reface, a mai spus specialistul turc.
