Text de Ninel Lazar
Recent am aflat o veste buna din zona energetica – in fine, se pregateste un standard international pentru sistemele de management energetic. adica un standard similar iso 14001 aplicat sistemelor de management de mediu sau iso 9001 in cazul managementului calitatii.
Dincolo de vestea buna, cunoscatorii stiu ca ironia cea mare este ca intreg conceptul de "sistem de management" pe care s-au construit standardele ISO 9001 si 14001 are la baza o practica raspandita in industria SUA a anilor ’75-’90, anume conservarea energiei. Se vede treaba ca sectorul energetic a manifestat o rezistenta destul de mare la schimbare nu doar pe melea gurile carpatine, ci la nivel mondial.
Diferenta de baza intre cele doua abordari, cea a anilor ’75-’90 si cea actuala, consta in aceea ca pe cand in anii respectivi eficienta energetica era legata strict de programele de reducere a consumurilor, de aspecte tehnologice, operationale si de intre tine re, astazi energia este din ce in ce mai mult legata de protectia mediului.
De altfel, Organizatia Internationala de Standardizare gandeste standardul "ISO/PC 242 – Managementul Energiei" ca un raspuns la "urgenta de a reduce emisiile de gaze cu efect de sera, realitatea preturilor in crestere pentru energie, reducerea disponibilului de combustibili fosili si nevoia de a promova eficienta energetica si sursele regenerabile de energie" (Alan Bryden, Secretarul General ISO, in declaratia de lansare a echipei de elaborare a standardului).
Acum, n-am sa va scriu prea mult despre acest standard, pentru ca sunt sigur ca va urma tipicul celorlalte standarde in domeniul sistemelor de management (Planifica-Implementeaza-Verifica-Actioneaza). Ci o sa va prezint cateva argumente pentru care merita sa luati in seama implementarea unui plan de eficienta energetica in compania sau organizatia dumneavoastra.
Cateva argumente
Un prim argument este ca, in anumite cazuri, analiza intensitatii energetice a activitatilor companiei este solicitata in mod expres prin lege, deci este o obligatie. Este cazul tuturor firmelor care fac obiectul restrictiilor din legislatia privind prevenirea si controlul integrat al poluarii (IPPC), acestea avand obligatia efectuarii unor audituri energetice periodice (de regula, o data pe an) si, in functie de constatarile acestora, sa prezinte masuri de eficienta energetica. Este de asemenea cazul marilor consumatori de energie, asa-zisii "consumatori eligibili" stabiliti dupa regulile sectorului energetic.
Un alt argument este ca in majoritatea covarsitoare a situatiilor, beneficiile financiare care rezulta din implementarea unor programe de eficienta energetica sunt demne de luat in seama. Sunt convins ca desi directorii financiari au initial o mare problema cu aprobarea bugetelor pentru demararea unor astfel de initiative, la final sunt cei care se declara printre cei mai multumiti de rezultate.
Reducerea, fie directa, fie indirecta, a emisiilor de gaze cu efect de sera si a altor poluanti, reprezinta unul dintre avantajele de netagaduit ale programelor de eficienta energetica/management energetic.
Alte avantaje sau beneficii: reducerea pierderilor de energie, a cheltuielilor cu resursele de energie primara, diminuarea volumului si a cheltuielilor cu deseurile derivate din producerea/consumul energiei, imbunatatirea actului de management, a gradului de responsabilizare a angajatilor, cresterea competitivitatii si flexibilitatii pe piata.
Etape
Desi este recomandabil sa implementezi proactiv un program de management energetic, de cele mai multe ori startul intr-o astfel de initiativa se petrece atunci cand managerii realizeaza ca au ajuns sa cheltuiasca cu energia mai mult decat com petitorii. Sau cand sunt obligati prin lege sa analizeze in tensitatea energetica a activitatilor lor, caz in care procesul prezinta mari riscuri de esec prin birocratizare, sfarsind in lipsa de rezultate.
De regula, managerii sunt cei care dau si ar trebui sa dea startul. Pentru identificarea punctelor unde se pierd bani consumandu-se energie in mod inutil, de regula se foloseste instrumentul denumit generic "audit energetic".
Un auditor energetic neexperimentat uita sa priveasca in primul rand facturile de energie si sa faca un simplu exercitiu de comparare la nivel de sector, ratand astfel sa vada unde se afla compania pe care o analizeaza fata de performerii domeniului. In schimb, un auditor energetic priceput colecteaza toate aceste informatii, le analizeaza, comunica rezultatele managerilor companiei si abia dupa aceea porneste in cautarea "vinovatilor". Care pot lua forma unor echipamente neadecvate sau vechi, a unor practici de operare si intretinere defectuoase, sau chiar forma delasarii sau indiferentei personalului. De cele mai multe ori este vorba despre un mix ale acestor categorii de cauze.
Alcatuirea unei liste a principalelor echipamente consumatoare de energie este o etapa indispensabila in realizarea audi tului energetic. De regula, acestea sunt echipamente de productie (boilere, motoare, pompe, sisteme de topire/incalzire de proces, amestecatoare, prese etc.), echipamente de incalzire, racire, conditionare, ventilatie, echipamente de produce re a aerului comprimat.
Urmeaza analiza detaliata a consumurilor acestora, a starii lor tehnice, a performantelor operationale, a necesarului de lucrari de intretinere si reparatii, a practicilor de operare asociate.
Dupa aceasta analiza, de regula se pot identifica o sumedenie de masuri de reducere a consumurilor. Unele pot consta din recomandari pentru inlocuirea unor echipamente sau a unor parti ale acestora. Altele pot consta din simple masuri or ganizatorice, de intretinere, modificari ale practicilor de operare sau investitii relativ reduse in mijloace de masura, coman da si control.
Evident, urmeaza o prioritizare dupa o analiza cost-beneficiu (atentie, analizand inclusiv implicatiile in ce priveste redu cerea poluarii prin diminuarea emisiilor de gaze cu efect de sera, a volumelor de deseuri generate etc.). Masurile care im plica alocarea unor resurse financiare reduse ar fi util sa fie implementate cu prioritate maxima, pentru ca genereaza imediat beneficii financiare si au putere de convingere. Un simplu exemplu poate fi utilizarea a energiei termice de la purjele de abur necesare retelei. Instalarea unui echipament de reglare automata a excesului de aer la un cazan termic poate fi ceva mai costisitoare, dar are potentialul de a aduce beneficii absolut importante: imbunatatirea randamentelor de ardere, consum optim de combustibil, productie maxima de energie, reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera si a gazelor de combustie incompleta, precum monoxidul de carbon, asa-zisul gaz ucigas "pe tacute". Toate acestea se transforma usor in bani.
Urmeaza, evident, implementarea masurilor in cauza, monitorizarea si verificarea rezultatelor. Dupa care, va garantez, managerii vor fi interesati sa se mai caute si alte masuri de eficienta energetica.
