Deseurile alimentare din bucatarie sau cele verzi din curte pot fi transformate intr-un compus bogat in nutrienti. Fabricarea ompostului este un proces simplu, natural si reprezinta materie organica descompusa. Prin reintoarcerea nutrientilor in sol, compostul reduce necesarul de fertilizatori chimici, scumpi si daunatori.
Text de Alex Bara
Deseurile de natura organica reprezinta 20%-40% din deseurile menajere, cantitate ce, in majoritatea cazurilor, merge la rampa de gunoi. Adica aproximativ un sfert din gunoiul menajer e constituit din resturi de la bucatarie ori din gradina ce pot fi colectate separat si compostate.
Compostul se obtine prin fermentarea resturilor organice la care se pot adauga substante minerale (var, cenusa etc.).
In Romania anului 2006, in conditiile in care 79,53% din populatia urbana si 11,44% din populatia rurala a fost deservita de serviciile de salubritate, din cantitatea totala de deseuri municipale colectate, aproximativ 99% au fost eliminate prin depozitarea in spatii organizate (gropi de gunoi).
In ciuda acestor procente alarmante, Romania si-a luat angajamentul, in momentul aderarii la Uniunea Europeana, sa reduca, pana in 2013, deseurile duse la groapa la 50% din cantitatea depozitata in 1995. Pentru acest deziderat, ar trebui implementate cat mai urgent sisteme de colectare selectiva a deseurilor, obligatie ce intra in sarcina autoritatilor locale. La randul sau, populatia trebuie sa utilizeze corespunzator containerele din viitoarele puncte de colectare.
Conform Strategiei Nationale de Gestionare a Deseurilor, organizarea activitatilor de colectare, de transport si de eliminare a deseurilor municipale este una dintre obligatiile administratiilor publice locale. Categoria deseurilor municipale ce pot fi compostate include:
– deseuri menajere generate in gospodariile populatiei;
– deseuri de tip menajer generate in unitati economicosociale;
– deseuri din parcuri si gradini;
– namoluri de la epurarea apelor uzate orasenesti.
Pentru aceste deseuri biodegradabile, obiectivul principal al strategiei este reducerea cantitatii prin reciclare si procesare (minimizarea materiei organice pentru reducerea poluantilor emisi prin levigat si a gazului de depozit).
Logistica procesului de compost
Pubelele trebuie sa fie standard pentru a putea fi colectate de vehicule cu sisteme obisnuite de ridicare;
Trebuie definite ciclul de colectare si frecventa de colectare (de doua ori pe saptamana – specifica pentru Romania la deseuri menajere nesortate);
Trebuie amenajate locurile unde se amplaseaza containerele/pubelele si trebuie facilitat accesul vehiculelor de colectare;
Calculul volumului pubelelor in functie de greutatea specifica a deseurilor menajere, cerintele municipale si prognoze (numar locuitori deserviti, strada, cartier, sector). Acesta determina si tipul de gunoiere compactoare, inclusiv capacitatea containerului de colectare (de preferat vehicule mici medii);
Consumul mediu de combustibil (carburant pe ora de exploatare-exploatare mixta: colectare, transport la depozit si intoarcere);
Distanta intre zona de colectare si depozitul de deseuri;
Determinarea capacitatii statiilor de tratare a deseurilor biodegradabile se face tinand cont de sursele de materiale biodegradabile:
– deseuri biodegradabile reciclate/valorificate;
– deseuri biodegradabile municipale care pot fi colectate separat: deseurile alimentare si de gradina din mediul rural, deseurile din gradini si parcuri, deseurile din piete, deseurile alimentare de la cantine si restaurante
Estimare capital:
– Indicatori de cost: costurile totale ale investitiei, costul anual al capitalului, costuri de operare si intretinere, costuri administrative, costuri totale anuale, costuri unitare.
– Estimarea capacitatii de plata a populatiei care locuieste in zona/regiune;
– Estimarea costurilor investitiei si a costurilor de operare si de intretinere;
– Compararea capacitatii de plata cu investitia estimata;
– Achizitionarea terenului (suprafata necesara pentru a depozita o anumita cantitate de deseuri va avea legatura cu configuratia instalatiilor);
– Costurile de proiectare-autorizare;
– Scara instalatiilor;
– Complexitatea echipamentului de separare folosit (care reflecta costul total de depozitare precum si obiectivele instalatiei);
– Cantitatea de material ce intra la faza de tratament biologic si natura procesului de tratament biologic (aerob, anaerob sau ambele, timpul de rezidenta a materialului etc.);
– Cerintele pentru curatarea gazului rezultat prin folosirea biofiltrelor si a scruberelor;
– Cantitatea de material extras ca si combustibil derivat si destinatia acestuia;
– Cantitatea de energie generata de biogaz acolo unde este relevant;
– Veniturile realizate in urma vanzarilor de materiale secundare, acolo unde se recicleaza;
– Pentru reziduurile solide rezultate in urma tratamentului biologic, costurile/veniturile asociate cu depozitarea/utilizarea reziduurilor (determinate semnificativ de legislatie, dar si de conditiile locale).
– In functie de cantitatile generate de populatie si de procesul de colectare selectiva, posibilitatile de compostare variaza de la procese de compostare statice (compostare industriala regionala) la procese dinamice (compostare locala, in ograda proprie).
Schema procesului de compost tratare mecano-biologica este divizata in:
~30% din intrari sunt trimise spre incinerare
~50% din intrari sunt trimise spre fermentare anaeroba, apoi spre tratare mecanica
~20% din intrari pot fi trimise spre fermentare anaeroba pentru a produce biogaz, resturile fiind trimise mai departe spre tratare mecanica.
Produse ale procesului de compost:
Comercializarea compostului care este produs valoros, cu calitati nutritive deosebite pentru cresterea sanatoasa a plantelor si imbogatirea calitatii solurilor deteriorate si adaosuri in acvacultura;
Comercializarea deseurilor reciclabile din deseurile organice (~1% este valorificat ca metal);
Comercializarea biogazului (~3-6% este convertit in biogaz);
Calitatea compostului produs din deseuri din gradini si parcuri este net superioara celui produs din deseuri biodegradabile si deseuri menajere colectate in amestec din punctul de vedere al continutului mg/kg de Pb, Cd, Cr, Cu, Ni, Hg si Zn;
Comercializarea dupa tratarea mecanica a deseurilor cu putere calorica ce pot fi incinerate (~35% din deseurile intrate sunt incinerate);
Eliminarea finala a fractiunilor care se preteaza numai pentru groapa de gunoi.
Pionieratul Romaniei:
Statia de transfer si compost ale deseurilor din orasul Rozvov, municipiului Piatra-Neamt, va fi functionala in 2009 si va deservi intre 40.000 si 60.000 de persoane.
Aprilie 2008, Bucuresti, Bd J. Steriadi, sectorul 3, colectare selectiva a deseurilor biodegradabile prin trasformarea ghenelor clasice in puncte de colectare specializate. Nesustinuta inca de o campanie simpla de constientizare a locatarilor deserviti sau de sfaturi pentru separarea deseurilor la sursa.
Generarea si gestionarea deseurilor, in anul 2006. Bucuresti 2008. Agentia Nationala pentru Protectia Mediului in colaborare cu Institutul National de Statistica.
