Iata paradoxul verde: mai toata lumea vorbeste despre produsele eco¬logice, dar ele reprezinta doar 1% din vanzarile anuale cumulate din retailul romanesc. Ati deschide un business bio? Nu va grabiti sa spuneti nu.
"Mitica ii opreste pe oraseni din drum!“, spune incantat Vasile Deluselu, „cioban din Braila“ – dupa cum se prezinta curiosilor din fata standului lui cu telemea –, aratand catre omul din coceni de proumb pe care l a adus cu el in curtea Facultatii de Agronomie, ce a gazduit recent un targ de produse 100% naturale.
Cand nu e „la oras“, Mitica strajuieste pasunile din Gulianca, zona Brailei, pazindu le nu de ciori, ca sperietorile obisnuite, ci (simbolic) de „invazia“ fermierilor industrializati. „Cum sa dispara campurile cu pelinita si coada soricelului, ierburile alea care fac branza asta speciala?! Ati auzit de telemeaua de Gulianca, nu?“, face ciobanul repede introducerea la lectia despre branza ce „o sa se vanda si la straini“.
Si nu e fudulie: Asociatia Producatorilor de Branza din zona a depus documentatia necesara pentru ca „Telemeaua de Gulianca“ sa dobandeasca atestatul de produs national protejat, pasul urmator fiind obtinerea aceluiasi statut si in Europa.
Insa pana acolo sunt cale lunga si proceduri complicate; o arata si faptul ca, din cele peste 2.600 de produse tra¬di¬tionale atestate in Romania, mai putin de 20 de marci – intre care salamul de Sibiu, carnatii de Plescoi si painea de Pecica – si au depus documentatia pentru certificarea europeana (magiunul de Topoloveni, aflat acum in studiu pe masa oficialilor de la Bruxelles, va fi, probabil, primul produs romanesc ca¬re va primi acest statut).
Produsele traditionale sunt, insa, doar o mica parte a ceea ce se numeste industria eco – o nisa inca in fasa in Romania.
Concret, „cultivam organic circa 240.000 ha, iar pentru a acoperi cererea interna si externa ar trebui sa marim de aproape 6 ori suprafata“, spune Ion Toncea, presedintele Federatiei Nationale de Agricultura Ecologica (FNAE).
FACEBOOK-UL SI COZONACII. „Tendinta de «healthy nutrition» prinde contur si in Romania, iar atentia acordata sanatatii nu tine cont de criza“, explica cererea mare pentru produse eco Tiberiu Petrica, proprietarul unui asemenea busi¬ness. In teorie, Green Feet este un lant de magazine bio dupa chipul si asemanarea Whole Foods – lider mondial in vanzarile en detail de produse naturale si ecologice. In practica, primul magazin de abia a fost deschis (in iunie) pe Bulevardul Decebal din Bucuresti, in urma unei investitii de 50.000 euro.
Lui Petrica i se pare prematur sa estimeze cat va incasa din acest business, dar spera ca bonul la casa de marcat sa fie, in medie, de 70–80 de lei. In functie de cum merg vanzarile, „dupa 6–12 luni vom sti daca ne vom extinde sau nu“, precizeaza el. Intr un singur an, magazinul Big Food Revolution, deschis in aprilie 2009 in Capitala de Flavius Hadadea, fost director general al distribuitorului de medicamente Montero, a ajuns la o cifra de afaceri de 100.000 de euro.
Pentru 2010 si „chiar urmatorii 2–3 ani“, Hadadea nu ia in calcul o crestere mai mica de 50%, atat pentru businessul propriu, cat si pentru piata in general. Ceea ce inseamna ca exista sanse mari ca in a doua parte a anului sa si deschida si Tiberiu Petrica un al doilea magazin Green Feet.
Faptul ca, in doar sapte luni de cand are pagina pe Facebook, Bacania Veche a atras deja aproape 2.000 de fani, este un argument in plus pentru interesul in crestere al romanilor fata de mancarea sanatoasa. Pentru comparatie, Carrefour are 146 de fani, Auchan – 35 si Mega Image doar 11. In paranteza fie spus, marii retaileri sunt si ei din ce in ce mai atenti la ce se cere si ce ar putea fi rentabil.
