Deva se numara printre putinele orase din Romania care a redus poluarea luminoasa si costurile la energie prin implementarea unui nou sistem de iluminat public. Iar acestea nu sunt singurele probleme pentru care primarul a gasit ecosolutii. Mircia Muntean raspunde intrebarilor Ecaterinei Procopov.
"Green Report": Lipsa locurilor de parcare a devenit, in multe orase, o problema serioasa. Cum sta Deva la acest capitol?
Mircia Muntean: Intr-adevar, in ultimii ani, numarul de masini parcate in fata blocurilor s-a dublat. De fapt, cea mai mare problema in Deva, pe care am rezolvat-o partial, este numarul foarte mare de masini. Din acest motiv, am efectuat cateva lucrari de anvergura prin care am creat 5.000 de spatii de parcare, dar cu pavaj ecologic, care protejeaza manunchiul de iarba. In acest fel, incercam sa rezolvam si problema spatiilor verzi. Investitia totala s-a ridicat la circa 200 de miliarde lei vechi.
Daca numarul de masini s-a dublat inseamna ca si traficul a devenit sufocant. Cum gestionati problema aceasta?
Noi am incurajat programul guvernamental "Rabla", prin care oamenii sa schimbe Daciile invechite, dar am si fluidizat toate traseele automobilistice si pietonale prin construirea de sensuri giratorii in toate intersectiile. Numai anul trecut am facut 7 sensuri giratorii in valoare de 100 de miliarde de lei. Acestea pe de-o parte fluidizeaza, duc la eliminarea timpilor morti, la reducerea consumului de electricitate, pentru ca nu mai sunt semafoare la care se ard becurile, dar nici timpii morti care duc prin accelerarea si reaccelerarea masinilor la poluare. Deci Deva a facut pasi importanti in acest sens.
Am auzit ca blocurile din municipiul Deva au probleme mari cu termoizolarea. Nu ati reusit sa rezolvati situatia cu ajutorul fondurilor alocate de guvern in acest sens?
Am reabilitat termic cateva blocuri. Desi exista o suma a guvernului alocata pentru termoizolare, ea nu a ajuns decat in sume foarte mici la administratiile locale, pentru ca daca imparti la 3.000 de comunitati administrative, 270 de orase si 105 municipii, cat are Romania, e destul de greu sa satisfaci aceasta nevoie. Si atunci, am obisnuit asociatiile de locatari ca in schimbul concesionarii partii de sus pentru reclama luminoasa a intreprinderilor mari si prospere din municipiu, dar si din judet, sa incaseze sume mari, care au dus nu numai la rezolvarea placarii cu polistiren a blocului, ci si la refacerea sau inchiderea balcoanelor cu materiale moderne si termopan. Acest lucru schimba aspectul, pune oamenii la munca, misca economia, dar mai ales duce la o reducere clara a costurilor.
Intr-adevar, panourile luminoase schimba aspectul, insa stiati ca numarul mare al acestora determina fenomenul de poluare luminoasa? Cum veti rezolva acest lucru, cand va deveni o problema discutata?
Sigur… poluarea luminoasa poate fi o problema. Iar noi am implementat deja o solutie. Am modernizat aparatura pentru sistemul de iluminat public, printr-un program cu Luxten pe 20 de ani. Noua tehnologie este una ecologica pentru ca functioneaza in raport cu intensitatea luminoasa a noptii, scade consumul si se reduce cheltuiala pe energie. Este o mare realizare. Singura conditie e sa ai acelasi tip de becuri, pentru ca eficienta sa fie maxima.
Exista in Deva proiecte care privesc alimentarea diverselor cladiri cu energii alternative?
Avem montate panouri solare la liceul sportiv din Deva, unde se pregateste si lotul national de gimnastica al Romaniei, prin intermediul carora alimentam cladirea cu apa calda. Avem in proiect sa facem la fel cu toate scolile din municipiu, in urmatorii cinci ani. Inca nu avem proiecte eoliene in oras.
In ce stadiu se afla statia de epurare a municipiului Deva?
Cu statia de epurare a Devei sunt toate lucrurile rezolvate pentru ca am prins un proiect ISPA in valoare de 80 de milioane de euro si nu sunt probleme. Aceasta a fost finalizata. Groapa de gunoi este inca in lucru. Pana la sfarsitul acestui an vor fi realizate lucrarile la prima celula a depozitului, in valoare de doua milioane de euro. Investitia totala este de opt milioane de euro.
Au inceput oamenii din Deva sa colecteze selectiv deseurile menajere?
Din pacate, nu exista in municipiu un sistem de colectare selectiva a deseurilor.
Care este cel mai mare obstacol de care v-ati lovit cand a venit vorba de implementarea proiectelor de mediu despre care mi-ati povestit?
De cel mai mare obstacol m-am impiedicat acum patru ani. Si, culmea, acest obstacol a venit tocmai din partea Ministerului Mediului, care avea datoria sa ne sprijine in proiectul referitor la groapa de gunoi. Dar n-au facut decat sa ne incurce la obtinerea avizelor, unde nu era vorba de aviz de mediu, era vorba de o chestie juridica cu privire la teren, care se afla intr-un posesorat. De fapt, Ministerul Mediului nu avea absolut niciun atribut sa se pronunte. Asta a fost cea mai bizara chestie care mi s-a intamplat.
