Ministerul Mediului propune ca instrumentul economic ”Plătește cât arunci” și sistemul de garanție-returnare să devină obligatorii prin lege, potrivit proiectului de Ordonanță pentru modificarea şi completarea legislaţiei privind regimul deşeurilor şi modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje.
Ne dorim o legislaţie care să crească viteza în administrarea deşeurilor în toată România, astfel, propunerea Ministerului Mediului instrumentul economic ”Plăteşte cât arunci” şi sistemul de garanţie-returnare să devină obligatorii prin lege. ”Plăteşti pentru cât arunci’ înseamnă că vom plăti numai pentru deşeurile nereciclabile, ceea ce poate duce la costuri mai reduse pentru salubrizare, la reintrarea în circuitul economic a materialelor reutilizabile, conform principiilor economiei circulare şi, nu în ultimul rând, la scăderea consistentă a cantităţilor depozitate la groapa de gunoi. În ceea ce priveşte garanţia-returnarea, acesta este sistemul practicat în multe ţări europene, prin care cumpărătorii vor putea returna ambalajele produselor cumpărate primind, în schimb, suma stabilită prin lege drept garanţie”, a spus Gavrilescu, citată de Agerpres.
Conform documentului, „Plăteşte cât arunci” şi „Răspunderea extinsă a producătorului” sunt cele două noi instrumente ce ar urma să fie incluse în legislaţia naţională referitoare la regimul deşeurilor, iar autorităţile publice locale vor fi obligate să ofere cetăţeanului posibilitatea de a alege din cel puţin două variante de tarife distincte pentru gestionarea deşeurilor municipale.
În acest context, pentru autorizarea şi supravegherea implementării prin sisteme colective a obligaţiilor operatorilor economici se înfiinţează, în cadrul Ministerului Mediului, Comisia de supraveghere a răspunderii extinse a producătorilor.
De asemenea, autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia să asigure colectarea separată cel puţin pentru deşeurile de hârtie, metal, plastic şi sticlă din deşeurile municipale. Aceleaşi autorităţi trebuie să asigure implementarea instrumentului economic „Plăteşte pentru cât arunci”, oferind cetăţeanului posibilitatea de a alege din cel puţin două variante de tarife distincte pentru gestionarea deşeurilor municipale, respectiv pentru gestionarea deşeurilor reziduale, fundamentate pe cel puţin una dintre următoarele modalităţi bazate pe: volum, frecvenţa de colectare, greutate şi saci de colectare personalizaţi.
Potrivit sursei citate, autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia să atingă, până la 31 decembrie 2020, un nivel de pregătire pentru reutilizare şi reciclare de minimum 50% din masa totală generată, cel puţin pentru deşeurile de hârtie, metal, plastic şi sticlă provenind din deşeurile menajere sau, după caz, din alte surse, în măsura în care aceste fluxuri de deşeuri sunt similare deşeurilor care provin din gospodării.
Totodată, titularii pe numele cărora au fost emise autorizaţii de construcţie şi/sau desfiinţări au obligaţia să gestioneze deşeurile din construcţii şi desfiinţări, astfel încât să atingă progresiv, până la 31 decembrie 2020, un nivel de pregătire pentru reutilizare, reciclare şi alte operaţiuni de valorificare materială, inclusiv operaţiuni de rambleiere care utilizează deşeuri pentru a înlocui alte materiale, de minimum 70% din masa cantităţilor de deşeuri nepericuloase, cu excepţia materialelor geologice naturale.
Operatorii economici care introduc pe piaţa naţională ambalaje reutilizabile sunt obligaţi să aducă numai ambalaje reutilizabile care respectă cerinţele esenţiale privind caracterul reutilizabil al unui ambalaj pentru ca acestea să corespundă unor reutilizări multiple. De asemenea, aceştia sunt obligaţi să aplice sistemul garanţie pentru ambalajele respective la o valoare unitară de 2 lei/bucată, dar şi să asigure preluarea ambalajelor reutilizabile de la utilizatori sau consumatori.
Proiectul de Ordonanţă este în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Mediului, iar persoanele sau organizaţiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii, până pe data de 15 februarie 2018, la Ministerul Mediului, Direcţia Generală Deşeuri, Situri Contaminate şi Substanţe Periculoase.
[box type=”info” ]
Printre modificările propuse se află:
● aplicarea de tarife distincte pentru gestionarea prin serviciul de salubrizare a cel puţin deşeurilor de hârtie, metal, plastic şi sticlă din deșeurile municipale și pentru deșeurile reziduale;
● introducerea de către autorităţile deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale/sectoarelor municipiului Bucureşti, în caietul de sarcini și în contractele de delegare, a unor indicatori minimi de performanță pentru anumite activități ale serviciului de salubrizare;
● se introduc prevederi prin care se clarifică responsabilitatea financiară a operatorilor economici responsabili din domeniul ambalajelor și deșeurilor de ambalaje, deșeurilor de echipamente electrice și electronice, a bateriilor și acumulatorilor;
● se clarifică modul de marcare a ambalajelor pentru identificarea în vederea îmbunătăţirii activităţilor de recuperare și reciclare a deşeurilor de ambalaje;
● se stabilesc condițiile și obligațiile care trebuie îndeplinite de către organizațiile operatorilor economici responsabili din domeniul ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje;
● se stabilesc obligațiile care revin autorităților administrației publice locale și persoanelor care generează deșeuri de ambalaje;
● în cazul în care deșeurile de ambalaje sunt gestionate în condițiile stabilite de lege aceasta trebuie fără a impune costuri suplimentare în sarcina cetațenilor;
● se introduc definiții pentru deșeurile de ambalaje municipale și deșeurile de ambalaje din comerț și industrie.
[/box]
În calitate de stat membru al Uniunii Europene, România are de îndeplinit, până în 2020, conform directivelor europene, următoarele obiective: minimum 50% rată de reutilizare şi reciclare din masa totală a cantităţilor de deşeuri (hârtie, metal, plastic şi sticlă), minimum 70% nivel de pregătire pentru reutilizare, reciclare şi alte operaţiuni de valorificare materială de minimum 70% din masa cantităţilor de deşeuri nepericuloase provenite din activităţi de construcţie şi demolări, 60% valorificare a deşeurilor de ambalaje din total ambalaje introduse pe piaţa naţională.
În plus, anual, va fi nevoie să se atingă o cantitate colectată de deşeuri electronice de 4 kg/locuitor şi să se colecteze separat bio-deşeurile în vederea compostării şi fermentării acestora.
