Un studiu recent arată că microplasticile din apa potabilă sunt predominant sub 20 de microni, crescând riscurile pentru sănătate. Cercetătorii cer UE să ajusteze limitele de detecție pentru a include aceste particule fine.
Cercetătorii au publicat un nou studiu care relevă faptul că majoritatea microplasticelor identificate în apa potabilă au dimensiuni sub 20 de microni, ceea ce le conferă o probabilitate mai mare de a pătrunde din tractul intestinal în sânge și în organe.
Această descoperire a fost realizată printr-o metodă inovatoare de detectare, care a permis cercetătorilor să studieze particule mai mici decât limitele de detecţie stabilite până acum de Uniunea Europeană.
Metodologia studiului și descoperirile
Oamenii de știință au examinat 10 mărci diferite de apă îmbuteliată și surse de apă potabilă, cum ar fi cea din Toulouse, Franța, utilizând microspectroscopie Raman, o metodă avansată de detecție a microplasticelor bazată pe analiza spectrelor de vibrație ale particulelor.
Această tehnică permite identificarea particulelor mai mici de 20 de microni, adesea omise în cercetările anterioare din cauza limitărilor tehnologice.
Studiul a fost publicat în revista PLOS Water și a fost realizat de o echipă de cercetători de la Microplastic Solution, sub conducerea lui Oskar Hagelskjaer, CEO şi fondator al companiei, care este și autorul principal al cercetării.
„Ideea a fost să demonstrăm că este posibil să analizăm plasticele foarte fine şi microplasticele şi să încercăm să arătăm Uniunii Europene că este insuficient să stabilim limita de detecţie la 20 de microni”, a declarat Hagelskjaer.
Conform studiului majoritatea particulelor identificate aveau dimensiuni sub 20 de microni, 98% dintre microplastice fiind mai mici de 20 de microni, iar 94% având un diametru mai mic de 10 microni.
Cercetătorii susţin că aceste particule mici reprezintă o ameninţare mai mare pentru sănătatea umană, deoarece au o probabilitate mai mare de a trece prin peretele intestinal şi de a ajunge în sânge sau în diferite organe ale corpului.
De asemenea, aceste particule pot transporta substanțe chimice toxice, amplificând riscurile de intoxicație și efectele ecotoxice.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) consideră aceste particule mici ca fiind cele mai periculoase, având capacitatea de a acumula toxine și de a produce efecte dăunătoare pe termen lung asupra sănătății.
Studiul mai subliniază faptul că metoda folosită a fost semnificativ mai precisă decât tehnicile anterioare, iar acest lucru a permis descoperirea unui număr mult mai mare de microplastice fine decât ar fi fost posibil folosind tehnologiile mai vechi.
Instrumentele de detectare au fost, de asemenea, calibrate și verificate cu mare atenție pentru a evita contaminarea probelor.
Tipuri de polimeri identificați
În cadrul studiului, au fost identificate 17 tipuri unice de polimeri, majoritatea fiind polietilenă (PE), polipropilenă (PP), polietilen tereftalat (PET) și poliamidă 6 (PA6).
Deși toate mostrele de apă îmbuteliată proveneau din recipiente PET, acesta a fost detectat doar în 7 din cele 10 mărci de apă îmbuteliată.
În trei dintre aceste mărci, concentrația de PET era mai mică de 5% din microplasticii identificați, ceea ce sugerează că
recipientele PET nu reprezintă o sursă semnificativă de microplastice în apa îmbuteliată.
Un apel la modificarea limitelor UE
Cercetătorii au îndemnat Uniunea Europeană să actualizeze limitele de detecție stabilite pentru microplastice în apa potabilă, pentru a include particulele mai mici de 20 de microni.
În martie 2024, Uniunea Europeană a stabilit limitele pentru microplasticele detectabile în apa potabilă, indicând o dimensiune cuprinsă între 20 microni și 5 milimetri.
Cu toate acestea, oamenii de ştiinţă atrag atenţia că microplasticele mai mici sunt deosebit de periculoase pentru sănătatea umană.
Bethanie Carney Almroth, profesor de ecotoxicologie la Universitatea Gothenburg din Suedia a declarat că: „Le găsesc oriunde se uită. Știm că le avem în corpul nostru. Acum apar dovezi care arată un impact asupra sănătății al acestor expuneri.”
Autorii studiului recomandă integrarea analizei microplasticelor de dimensiuni între 1 și 20 microni în reglementările pentru evaluarea contaminării cu microplastice a apei potabile, cum ar fi directiva UE 2020/2184.
Concentraţia microplasticelor în apa potabilă
Studiul a descoperit o gamă largă de concentraţii de microplastice, atât în apa îmbuteliată, cât şi în apa de la robinet, cu un interval de la 19 la 1.154 de particule de microplastice pe litru.
În cazul apei de la robinet din Toulouse, concentraţia a fost de 413 microparticule de plastic pe litru, depăşind de mai multe ori concentraţia observată în probele de apă îmbuteliată.
Fiecare probă a fost analizată în trei replicări, iar pentru fiecare replică au fost examinate cel puțin 5 litri de apă, acoperind o suprafață de filtru între 10 și 25 mm diametru.
Aceasta a permis evaluarea precisă a fracției de microplastice între 1 și 20 de microni.
Comparând diverse surse de apă potabilă, cercetătorii au observat că apa subterană din Danemarca conţinea microplastice la o concentraţie de aproximativ 10 ori mai mică decât apa de la robinet din Toulouse.
Hagelskjaer a explicat că acest lucru se datorează procesului natural de filtrare a apei subterane prin sol, care reduce concentraţia de microplastice.
În schimb, apa de la robinet din Toulouse provine în principal din râul Garonne, trecând printr-un proces de filtrare în zece etape, care ar putea fi insuficient pentru a elimina particulele fine de plastic.
Provocările legate de poluarea cu microplastice
Poluarea cu microplastice reprezintă o problemă globală, iar cercetările recente arată că aceste particule sunt prezente aproape în orice mediu.
Conform studiului, microplasticele au fost găsite atât în apa îmbuteliată, cât și în apa de la robinet, fără a exista o sursă evidentă majoră de poluare, ceea ce sugerează că microplasticele sunt omniprezente în mediul înconjurător.
În ciuda cercetărilor ample asupra impactului potențial al microplasticelor asupra sănătății umane, încă nu există concluzii clare.
Profesoara Carney Almroth a declarat că „nu mai există niciun loc pe planetă care să nu fie contaminat” și că, deși aceste particule sunt omniprezente, efectele lor exacte asupra organismului uman nu sunt încă pe deplin înţelese.
Având în vedere prevalența acestora în apa potabilă și riscurile pe care le implică, este esențial ca autoritățile de reglementare să adopte limite stricte pentru concentrațiile de microplastice din apa potabilă.
#microplastice #apapotabila #contaminareplastic #microplasticeinapa #sanatatepublica #poluare #environmentalimpact #drinkingwater #microplasticimpact
