Problema definirii deșeurilor din construcții și desființări, cea a lipsei infrastructurii, dar și lipsa cunoașterii cantităților exacte ale acestora sunt provocările cu care se confruntă managementul deșeurilor din construcții.
Acestea sunt o parte din concluziile Conferinței Green Report de miercuri „Cum gestionăm eficient deșeurile din construcții?”.
Directorul general al Direcției Deșeuri, Situri Contaminate și Substanțe Chimice Periculoase din Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Cosmin Teodoru, a arătat că o viziune a autorităților de la nivel central a fost deja creionată și că se lucrează în acest an la implementarea ei. Va urma apariția unui ghid în managementul deșeurilor din construcții și desființări. Autoritățile plănuiesc apariția a 15 centre regionale care vor colecta astfel de deșeuri, care se adaugă platformelor de colectare prin aport voluntar care vor primi și ele din deșeurile de la persoane fizice. Acestea vor fi în număr de minim 565 în toată țara. Teodoru a atras atenția că sistemele integrate de management al deșeurilor nu au reușit să acopere problema deșeurilor din construcții.
Printre problemele pe care directorul le-a ridicat a fost aceea a infrastructurii. „Fără o infrastructură, orice operator se trezește cu două – trei vagoane de deșeuri pe care nu are unde să le ducă astăzi. Evident că fiecare va găsi o formulă mai mult sau mai puțin ortodoxă, din păcate. Lipsa infrastructurii duce și la următoarea problemă: lipsa evidenței cantităților – și a celor generate, și a celor reciclate. A treia problemă pe care am identificat-o noi și pe care Ministerul Mediului nu a reușit să o armonizeze este problema agrementelor tehnice. Ce facem după ce colectăm, transportăm, sortăm, chiar reciclăm. Ce facem cu materialul acela pe care niciun constructor nu ți-l acceptă, neavând în spate un agrement tehnic certificat de o instituție de stat?”, a spus directorul din MMAP, în cadrul Conferinței.
De asemenea, Teodoru a spus că statul român va avea o contribuție – fie stimulente financiare, fie vouchere pentru un procent de material reciclat, reutilizat de către constructori.
Definirea de deșeu, o piedică
La rândul său, viceprimarul Municipiului Buzău, Sorin Ionuț Apostu, a menționat câteva dintre măsurile luate la nivel local, dar și problemele cu care se confruntă UAT-ul din cauza legislației deficitare. El a subliniat că atâta vreme cât materialele recuperate din construcții și demolări sunt definite ca deșeuri, ele sunt greu de refolosit în construcții.
„Eu cred că principala problemă (…) este legată de încetarea statutului de deșeu”, a subliniat Apostu. El a menționat că ar trebui implicat și Ministerul Dezvoltării, astfel încât proiectanții să fie forțați (…) să introducă în proiectele tehnice pentru drumuri astfel de materiale din construcții și demolări.
Apostu a spus încă că cei care exploatează agregate din balastierele de pe râuri exercită o „presiune imensă” pentru că constructorii au nevoie de astfel de agregate și ei au nevoie să vândă, împiedicând astfel refolosirea materialului deja existent. „Un constructor de la autostrada A7 are nevoie de 8 milioane de metri cubi material de umplutură pentru terasamentul acestei autostrăzi. De ce nu găsim o soluție ca cei 8 milioane de mc să provină din deșeuri din construcții și demolări? Noi nu putem decât să extragem 8 milioane de mc de agregate, iar deșeurile le ducem pe câmp”, a spus Apostu, în cadrul Conferinței.
Pe de altă parte, el a subliniat că statul nu are un control asupra cantităților declarate de persoane fizice sau agenți economici și a spus că, în perioada în care lucra la ANPM niciun constructor nu raporta cantitățile de deșeuri.
Municipiului Buzău a beneficiat de un proiect implementat de Consiliul Județean în 2013-2014 din fonduri europene, în urma căruia a fost construită o stație de sortare și concasare a deșeurilor din construcții și demolări. La nivelul UAT a fost implementat un sistem foarte strict pentru managementul deșeurilor din construcții, potrivit viceprimarului. „Avem saci personalizați oferiți de operatorul de salubrizare. Cei albaștri – pentru moloz, cei verzi pentru deșeurile amestecate. E un sistem foarte bine pus la punct. Cetățeanul vine, cumpără acei saci, ei sunt colectați de către operator, le ducem materiale la stația de sortare și concasare de la Vernești, de lângă Buzău. Din păcate aici se rupe filmul. Acele deșeuri nu mai pot fi utilizate atât timp cât nu există un cadru legislativ foarte clar”, a spus Apostu.
El admis că există o problemă cu depozitarea acestor deșeuri pe câmpurile din jurul marilor orașe sau în comunele limitrofe. „În ultimii 4 ani, la nivelul municipiului Buzău am făcut eforturi considerabile pentru a stopa acest fenomen. Au fost montate camere de supraveghere în toate aceste zone roșii, să le spunem, dar nu am făcut (…) decât să mutăm deșeurile de pe raza UAT Municipiul Buzău, pe raza comunelor limitrofe care nu au sisteme atât de performante de monitorizare a zonelor acestea”, a declarat viceprimarul buzoian.
Citește și: Managementul deșeurilor din construcții și desființări, reglementat prin Hotărâre de Guvern
