Plenul Parlamentului European a dat joi undă verde angajamentului Uniunii Europene de a atinge neutralitatea climatică până în anul 2050, adică să nu emită mai multe gaze cu efect de seră decât poate absorbi, şi să-şi reducă emisiile nete de CO2 cu cel puţin 55% în anul 2030 faţă de 1990.
Noua lege a UE privind clima mărește obiectivul UE de reducere a emisiilor pentru 2030 de la 40% la cel puțin 55%. Cu contribuția noilor rezervoare de carbon, acest obiectiv ar putea ajunge la 57%.
Legislaţia a primit 442 de voturi pentru, 203 împotrivă, şi 51 de abţineri. În favoarea textului au votat în special membrii grupurilor popular (PPE), socialist (S&D) şi liberal (Renew Europe), în timp ce practic toţi eurodeputaţii Verzilor şi ai stângii l-au respins, considerându-l prea puţin ambiţios.
Prin votul de joi, Parlamentul European validează acordul statelor membre privind legislaţia împotriva schimbărilor climatice necesară aplicării Pactului Verde european. Textul nu stabileşte obiective precise de reducere a emisiilor pentru fiecare ţară în parte, ci doar o ţintă globală la nivel comunitar, concesie făcută pentru a obţine consimţământul statelor cu economii încă intensive în carbon, precum Polonia, Ungaria sau Slovacia.
„Sunt mândru că avem în sfârșit o lege privind clima. Am confirmat un obiectiv de reducere a emisiilor nete de cel puțin 55%, mai aproape de 57% până în 2030, conform acordului nostru cu Comisia. Aș fi preferat să mergem chiar mai departe, dar acesta este un acord bun, bazat pe știință, care va face o mare diferență. UE trebuie acum să reducă emisiile mai mult în următorul deceniu decât a făcut-o în cele trei decenii anterioare la un loc, iar noi avem obiective noi și mai ambițioase care pot inspira mai multe țări să facă un pas înainte”, a spus Europarlamentarul Jytte Guteland (grupul S&D, Suedia).
În timp ce statele mai bogate vest-europene sunt în general favorabile unor politici de mediu mai dure, ele se lovesc de opoziţia ţărilor central şi est-europene, care atrag atenţia că economiile lor încă nu sunt suficient de competitive pentru a face faţă schimbărilor implicate de atingerea obiectivelor de mediu europene şi, prin urmare, au nevoie de finanţări pentru a putea susţine costurile generate de aceste transformări.
Consecinţa compromisului legislativ la care s-a ajuns astfel va fi o revizuire a circa 50 de norme legislative europene ce privesc diferite teme, precum comercializarea certificatelor pentru emisiile de CO2, impulsionarea folosirii vehiculelor electrice, fiscalitatea verde sau dezvoltarea tehnologiilor pe bază de hidrogen şi a noilor materiale mai sustenabile.
Comisia Europeană va prezenta pe 14 iulie un pachet substanţial de politici menite să asigure atingerea ţintei diminuării emisiilor de CO2 în deceniul care se încheie în 2030.
Potrivit Parlamentului European, această ţintă poate fi chiar depăşită, până la o reducere de 57% a emisiilor de CO2, dacă avem în vedere propunerea ce va fi formulată de Comisia Europeană asupra regulamentului privind emisiile de gaze cu efect de seră şi absorbţia acestora rezultată din folosirea solului, inclusiv în silvicultură, prin creşterea potenţialului natural de absorbţie a dioxidului de carbon, de exemplu în urma împăduririlor.
Consiliul consultativ științific european pentru schimbări climatice
Textul, care introduce obligaţia stabilirii unui obiectiv intermediar pentru 2040, prevede şi crearea unui Consiliu european de consiliere ştiinţifică asupra schimbărilor climatice, alcătuit din 15 experţi, sarcina acestuia constând, printre altele, în verificarea coerenţei între obiectivele climatice şi politicile implementate pentru a le atinge.
Comisia va face o propunere pentru obiectivul pentru 2040 cel târziu la șase luni după prima revizuire globală din 2023, prevăzută în Acordul de la Paris. În conformitate cu propunerea Parlamentului, Comisia va publica cantitatea maximă de emisii de gaze cu efect de seră pe care se estimează că UE o poate emite până în 2050 fără a pune în pericol angajamentele UE în cadrul acordului.
Până la 30 septembrie 2023 și, ulterior, la fiecare cinci ani, Comisia va evalua progresele colective înregistrate de toate țările UE, precum și coerența măsurilor naționale, în vederea atingerii obiectivului UE de a deveni neutră din punct de vedere climatic până în 2050.
